Stirea oficiala ca Ministerul Justitiei solicita suplimentarea cu 160 de posturi a schemei de personal tocmai pentru ”inamicul public numarul unu” al actualei guvernari, Directia Nationala Anticoruptie i-a socat pe multi dintre sustinatorii actualei Puteri politice, care deja au inceput sa se lamenteze pe la Centru ca miroase deja a un nou pact de coabitare.
Numai ca, spre linistea aparatului de partid, in teritoriu s-ar fi transmis deja mesaje linistitoare, insotite de asigurarea transanta ca nu este vorba de nicio tradare. Si ca la DNA nu va mai veni niciun procuror in plus, ci doar ofiteri si agenti de politie judiciara sau alt tip de personal auxiliar, tocmai pentru a se strica astfel strategia folosita pana acum de catre magistratii anticoruptie. Despre care se aduna tot mai multe informatii, chiar din interiorul structurii, ca ar fi apelat la ”convocari telefonice de indata”, ridicari de pe strada si descinderi ordonate peste noapte, invocand tocmai lipsa unui personal auxiliar suficient.
Adica totul era ”pe repede inainte” – desigur, in spetele care prezentau interes maxim! – si procurorii anticoruptie nu mai instrumentau cu anii vreun flagrant ca la carte, ca sa nu mai vorbim barem de trimiterea vreunei citatii, sub jalnica motivatie ca nu sunt destui politisti sau functionari care sa se ocupe de toata aceasta ”birocratie”…
Fara procurori!
Si uite cum principala decodare a mesajului transmis sub forma unui proiect de hotarare deja postat pe site-ul Ministerului Justitiei privind suplimentarea schemei de personal al Directiei Nationale Anticoruptie cu 90 de posturi de ofiteri si agenti de politie judiciara, 20 de posturi de specialisti si 50 de posturi de personal auxiliar de specialitate trebuie sa porneasca de la ”cheia” ca nu va mai fi angajat niciun alt procuror anticoruptie fata de cei existenti.
Nici macar unul singur! Iar pe langa motivele expuse mai sus, ”gaselnita” pe care acum incearca sa o dejoace ministrul Tudorel Toader cu lipsa personalului era folosita de ani buni si in tergiversarea dosarelor din instanta, in timp ce suspectii erau tinuti in arest preventiv. Acum, desigur, aceasta suplimentare poate fi privita drept ”partea plina” a paharului doar de catre sustinatorii actualei Puteri politice, in timp ce ”veche agarda” din servicii se poate alerta la randul sau de posibilul ”efect de bumerang” care i-ar putea lovi prin intarirea cu oameni noi a Directiei Nationale Anticoruptie, structura care tocmai ce va trece in alta ”barca” politica…
In Spania, tara cu o populatie si un teritoriu de 4 ori mai mare decat al Romaniei, primul stat din UE unde pentru combaterea coruptiei a fost necesara infiintarea unui parchet (Parchet National Anticoruptie) acesta functioneaza in organigrama cu un nr toatal 50 de persoane, in timp ce in Romania DNA are peste 600 de oameni, de 12 ori mai multi si are un randament foarte scazut in combaterea marii coruptii.
In interiorul autoritatilor judiciare mentionate (cu denumiri pompoase) activeaza aceeasi justitiari, care au facut parte din structurile precedente, cu manifestari si atitudini similare de “non – combat” dar pe venituri salriale mult umflate. Situatia existenta favorizeaza doar escaladarea infractionalitatii si risipirea fondurilor bugetare pe apa sambetei cum ar spune Nenea Iancu .
Structurile teritoriale sunt create si, pentru a pastra obedienta in sistem ori pentru ca deciziile juridice sau verdictele sa fie controlate de anumite grupuri de interese, situatie care afecteaza independenta, integritatea si competenta profesionala a lucratorilor devotati, capabili sau combativi.
Existenta celor patru institutii, cu forme structurale inadecvate pentru scopul tinta (cu personal selectat in majoritatea cazurilor pe cai oculte ce respecta in majoritatea situatiilor doar principiul clientelismului), genereaza multiple conflicte de competenta si interese ceea ce denota ca de fapt nu se doreste depistarea si pedepsirea infractorilor (modul de actiune in asemenea forme structurale constituie un scenariu hazliu, de mers la vinatoare cu trimbite, clopotei si zurgalai sau pocnind din bici) ci au ca obiectiv festivismul ce trebuie aratat publicului majoritar credul din Romania sau U.E. Prin configuratiile organozatorice existente se realizeaza jecmanirea avutiei tarii si a bugetului national. Toate aceste manopere paguboase se desfasoara in folosul grupurilor de interese neligitime;
– Numarul clanurilor (formate, din infractori cu cazier, politicieni, judecatori, procurori, avocati, politisti, grefieri, experti si notari, pe principii de rudenie sau de grup bine organizat) existente in sistemul judiciar este semnificativ de mare ceea ce afecteaza toti indicatorii de eficienta si determina in acelasi timp risipirea unor insemnate fonduri bugetare ale statului roman (cei care judeca irational si prost sau carora nu le pasa de consecintele unor verdicte arbitrare date nu sunt pusi sa RASPUNDA ori sa plateasca daunele create).
Populatia Romaniei in stadiul in care se afla dupa 28 de ani de la evenimentele din 1989 ARE NEVOIE MARE DE DREPTATE “ca necesitate sociala obiectiva” si nu de justitie ca sistem de drept ce functioneaza ca o platforma de aranjamente ale intereselor clasei politice dominante.
Cazurile de INCOMPATIBILITATE si CONFLICT de COMPETENTA in statele civilizate sunt prevazute clar si concis de lege in CODURILE ETICE ale fiecarei institutii, unitati economice cu capital de stat sau autoritati publice . FAPTELE comise de angajati, indiferent de functie sau grad profesional sunt, constatate de catre AVERTIZORUL de INTEGRITATE desemnat de adunarea generala a fiecarei institutie, unitati economice cu capital de stat sau autoritati publice si TOATE acestea sunt sanctionate in mod riguros si obiectiv de catre JUSTITIE si de COMISIA de DISCIPLINA a fiecarei entitati mentionate.