Marcel Vela mai are de trecut un singur hop, cel de la 6 decembrie, și de-abia apoi se poate bucura din plin de roadele strategiei sale de a rămâne în barca premierului Ludovic Orban. Dar mai ales de a nu răspunde cânteceleor de sirenă transmise atât de alți lideri liberali, cât mai ales de colaboratorii acestora din sistem. Ce-i drept, misiunea de a organiza alegerile parlamentare în plin vârf, indiferent al câtelea o mai fi și acesta, al pandemiei de COVID – 19 nu este deloc una ușoară. Ba chiar se anunță mai riscantă decât oricând pentru cariera politică a ministrului de Interne. Numai că având în spate eforturile logistice depuse de atâtea alte forțe mai mult sau mai puțin la vedere, este de așteptat ca pe Marcel Vela să îl apuce în funcție și ziua de 7 decembrie.
Atunci când, după cum susțin sursele noastre, Marcel Vela își va lua Ministerul de Interne înapoi! Primul pas fiind numirea unui secretar general a MAI care nu doar să fie asumat de liberali, dar și să îi fie loial lui Marcel Vela. Cel care, în sfârșit, a conștientizat ce au însemnat cele patru-cinci încercări eșuate de a numi în trecut un secretar general… Mai ales că toate propunerile ministrului Vela au fost rând pe rânt ”trântite”, sub diverse pretexte, de același atotputernic secretar de stat Bogdan Despescu. Adică nimeni altul decât principalul beneficiar al interimatului nesfârșit de la Secretariatul General. Unul care continuă de facto și acum, întrucât înscăunarea chestorului principal Ioana Dorobanțu chiar nu înseamnă că Ministerul Afacerilor Interne are cu adevărat un secretar general, după cum bine știu inițiații sistemului…
Numai că, până la declanșarea asaltului final de după alegerile parlamentare, Marcel Vela deja a ieșit din acea stare de ”il dolce far niente” în care a fost cufundat în ultimele luni și a început să recurgă la strategia pe care ar fi aplicat-o orice alt ministru de Interne încă de la numirea sa. Și anume să își pună proprii oameni de încredere pe posturi cheie din fruntea celor mai importante structuri ale Internelor. Și chiar dacă Bogdan Despescu încă profită de inexplicabila decizie a lui Vela de a îi încredința oficial comanda directă a tuturor inspectoratelor generale este totuși clar că influența buzoianului a scăzut semnificativ după sacrificarea chestorului Liviu Vasilescu pe ”altarul Duduienilor”. Cea mai recentă dovadă în acest sens fiind cea de la Inspectoratul General al Jandarmeriei Române. Acolo unde, ce-i drept, secretarul de stat Bogdan Despescu s-a implicat personal în operațiunea de ”ejectare” a urmăritului penal Bogdan Enescu de la comanda Jandarmeriei. Numai că s-a trezit cu un om numit peste capul său de către chiar ministrul Marcel Vela. ”Experimentul Mastan” dovedindu-se acum unul decisiv în ”confruntarea finală” dintre Marcel Vela și Bogdan Despescu!
Se caută om la IGPR în locul lui Mirițescu!
Repet, toate jocurile de culise ale lui Bogdan Despescu pe mandatul de ministru al lui Marcel Vela nu ar fi fost posibile fără sprijinul logistic al vechiului său camarad, chestorul Liviu Vasilescu. Însă tocmai exagerata siguranță de sine a acestora li s-a dovedit fatală, după ce cuplul Vasilescu – Despescu a luat halucinanta decizie de a se întâlni ”noaptea, ca milițienii”, cu niște interlopi atât de intens mediatizați la acea vreme. Iar cu toate că nu s-a dus în Rahova fără girul personal al lui Despescu, presiunea publică declanșată de ”hemoragia de informații interne” a fost una atât de uriașă, încât cei doi au trebuit să găsească de urgență o soluție de compromis după detonarea scandalului. Mai ales că, de această dată cel puțin, Marcel Vela nu s-a mai arătat dispus să înghită tot el ”aroganța” secretarului de stat și să deconteze pe persoană fizică un nou scandal care zguduia serios Ministerul de Interne.
Drept urmare, ca să rămână Despescu secretar de stat, a trebuit să plece șeful Poliției Române, nimeni altul decât ”bătrânul combinator” al sistemului, Liviu Vasilescu. De asemenea, numirea prahoveanului Eduard Mirițescu în locul lui Vasilescu nu i-a căzut nici ea prea bine lui Despescu. Cel care și-a zis că totuși este doar o soluție de moment și că până la urmă, după câteva luni în care va fi ca ”agheasma” în fruntea Inspectoratului General al Poliției Române, Mirițescu va fi înlocuit. Iar calculele lui Despescu iată că se arată din nou mai precise decât oricând! Pentru că, într-adevăr, deja se caută un înlocuitor pentru Mirițescu… Numai că mutarea o va face Marcel Vela, ci nu Bogdan Despescu! Ministrul de Interne fiind convins să mute decisiv și la șefia Poliției Române, prin numirea unui nou inspector general strict pe mâna sa.
Sau mai degrabă a noilor săi consilieri din umbră… Cei care și-au dovedit profesionalismul, cel puțin până acum, mai ales prin sfatul de a scăpa cât mai elegant cu putință de Traian Berbeceanu. Astfel că Vela nu a ratat ocazia de a îl scoate din cabinetul său pe ”pariul eșuat” Traian Berbeceanu, propunându-l premierului drept prefect al Capitalei. Astfel că acum Marcel Vela își poate trage și un șef de cabinet pe care să se bizuie cu adevărat. Și care să refacă ”punțile” atât cu propriile structuri din Ministerul de Interne, dar mai ales cu cele cu adevărat ”strategice” ale întregului sistem.
Mută și la Frontieră, ”lup tânăr” în locul lui Bute!
Ce-i drept, Bogdan Despescu nu a considerat niciodată Inspectoratul General al Poliției de Frontieră ca făcând parte din propria sa sferă de influență. Ceea ce și explică de altfel dezinteresul manifestat față de această structură, mai ales după mult așteptata îndepărtare a chestorului Ioan Buda din fruntea Poliției de Frontieră. Acolo unde părea să se fi instalat destul de confortabil chestorul Liviu Bute. Mai ales că, după cum atât de bine se știe la vârful sistemului, ”ce mi-e Buda, ce mi-e Bute”!
Astfel că este absolut logică decizia ministrului de Interne de a muta și la IGPFR. Acolo unde, după cum reiese din informațiile de ultimă oră intrate în posesia noastră, ascensiunea unui ”lup tânăr” al sistemului deja nu mai poate fi oprită! Mai ales că prin viitoarea mutare, Marcel Vela își va consolida ”parteneriatul strategic” și cu una dintre cele mai influente grupări de la vârful Partidului Național Liberal. Atât de cunoscutele excelente relații pe plan extern ale noilor aliați ai lui Vela înlesnind și mai mult iminenta numire de la vârful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.
Dă drumul la ”fabrica de generali”!
Acum bineînțeles că mulți dintre cei vizați de ”schimbarea liniilor” planificată a avea loc după alegerile parlamentare din 6 decembrie nu ar putea fi obligați să îi facă pe plac ministrului de Interne fără a primi ceva la schimb! Numai că, de această dată cel puțin, Marcel Vela are în mânecă ”as”-ul avansărilor la gradul de chestor ! Pentru că ministrul poate satisface astfel cererile celor cu care s-a negociat plecarea din funcții prin trecerea în corpul chestorilor sau oferirea unei noi stele… Astfel că operațiunea lui Vela de revenire la butoanele ministerului se bazează în bună parte și pe redeschiderea ”fabricii de generali” a sistemului. Deja fiind bătută palma cu majoritatea celor care își vor alina astfel orgoliul retragerii din funcțiile de conducere cu stelele pentru care au ținut atâta vreme scaunele ocupate… Pentru că, în acest an, parada militară de 1 Decembrie nu va mai avea loc! În schimb se va relua operațiunea ”ploii de stele”, fie ea și una în regim online de această dată…
ABUZURI COMISE IN MAI CU OCAZIA PROMOVARII IN FUNCTIE SI AVANSARII IN GRAD:
Promovarea in functie precum si avansarea in grad profesional, in baza procedurilor statuate de bunul plac al unor factori cu putere discretionara de decizie sau de influenta din minister ori din afara acestuia (in mod preferential a personalului ce desfasoara activitati sau servicii colaterale celor de baza – operative si care trebuiau externalizate din sistem conform angajamentelor luate de autorităţile romane fata de cele europene) constituie cauze principale ce afecteaza atat independenta cat si integritatea profesionala.
In acest mod s-a dezvoltat intens dependenta unor lucratori de factorii nocivi (politizare, traficul de influienta, santaj etc.) bunului mers al sistemului de ordine publica si a celui judiciar, iar camelionismul, obiedienta si clientelismul au devenit (sunt) stari de normalitate in cadrul relatiilor profesionale.
Avansarea in grad, la „exceptional” fara just temei, cu usurinta, fara examene exigente si fara a se tine cont totdeauna de varsta si vechimea ori experienta in munca a personalului, a condus la situatia pardoxala ca, in cei 30 de ani parcursi dupa 1989, in randul efectivelor de cadre sa predomine nr. celor cu grade superioare.
Aplicarea acestor proceduri discretionare a permis de asemenea avansarea in mod exceptional si fara scrupule a unor agenti sau subofiteri la grade de ofiter, inclusiv de chestor ceea ce a determinat mentinerea submediocritatii in sistem precum si realizarea de contraperformante in munca operativa specifica, definite de critici ca rezultate caracteristice ori specifice unui sistem neperformant.
Tot in cei 30 ani de „democratie originala” nu a fost dat publicitatii nici un caz de avansare (FARA NUMAR) in grad profesional, de general sau chestor pentru fapte remarcabile (de eroism ori in domeniul stiintei) ori pentru vreo lovitura (grea sau usoara) data marii infractionalitatii ori rezolvarii unor situatii de criza a sistemului.
Scopul multor doritori de a obtine gradul de general (chestor) la cerere a fost fie sa-si prelungeasca sederea in activitate (pentru a asigura spatele unor afaceri necurate) fie pentru a-si crea anumite imunitati (anchetarea sa fie de competenta instantei superioare) in cazul in care abuzurile si ilegalitatile lor ar putea fi descoperite.
De asemenea au fost avansati la exceptional (FARA LIMITA) din diverse interese neligitime, in detrimentul celor merituosi sau profesionistilor cu rezultate, cadre care nu au nimic comun cu munca operativa, acestea activand in structurile, de asigurare tehnico-materiala si financiara, in domeniile serviciilor publice administrative, eliberari permise si inmatriculari auto, pasapoarte, evidenta populatiei si cultural-sportive sau artistice, care de multe ori prin comportamentul lor necorespunzator in public au adus prejudicii grave imaginii si autoritatii institutiei politiei.
Categoriile de personal mentionate, din domeniile serviciilor publice administrative sunt purtatori abuzivi de uniforme si grade profesionale destinate celor cu statut special si afecteaza grav munca operativa slabind in acelasi timp autoritatea judiciaristilor si proximistilor din Politia Nationala.
Ocuparea functiilor manageriale pe baza altor criterii decat cele de competenta, integritate si moralitate a condus in multe situatii la compromiterea actului de conducere si a celui decizional precum si la cresterea apetitului semidoctilor de a accede in posturi managerile.
Astfel in multe cazuri exercitarea functiei de conducere este similara cu manifestarea unor atitudini de „caprarie specifice societatii de tip retro a epocii de aur” fata de subordonati sau cu cosmetizarea raportarilor excesive de situatii eronate ori de date statistice aberante.
In alte situatii aportul mangerial „al conducatorilor de paie” consta doar in corectari banale de natura morfologica si gramaticala sau completari cu sinonime a materialelor de lucru din care unele sunt umplutura pentru a justifica sarcinile de serviciu fictive ale „pilosilor”.
Multi asa zisi manageri din structurile centrale sau operative indeplineasc doar rolul unor curele de transmisie sau cozi de topor ce contribuie la banalizarea actului managerial ori disolutia autoritatii structurilor.
Starea de fapt existenta in sistem datorata conditiilor favorabile nefiresti mentionate, au oferit posibilitatea de a se forta in mod nejustificat infiintarea a tot mai multe functii de conducere si drept urmare in structurile interne au fost create foarte multe forme (organizatorice) fara fond, ceea ce a determinat cresterea in mod daunator a proportiei functiilor platite pentru manageriat si auxiliare in totalul posturilor. Situatia descrisa a condus la sporirea cheltuielilor inutile de resurse, iar starea de fapt negativa afecteaza atat eficienta rezolvarii problemelor operative cat si procesul de descentralizare a activitatii sistemului.
Folosirea unor astfel de proceduri discretionare, neprincipiale, aberante de promovare in cariera ori de a forma inalti functionari publici a redus in mod categoric posibilitatea elaborarii de decizii pertinente ori de politici publice adecvate, care sa conduca la performarea sistemului de ordine si siguranta publica.
In ultimii 30 de ani s-a promovat o politica de cadre interna ce a incurajat goana dupa functii de conducere si sporirea nr. acestora in detrimentul specializarii personalului pe diferite domenii si linii de munca specifice sistemului si care presupune un singur sens al evolutiei (ireversibile) in cariera spre cote superioare pana la un nivel de competenta pe care il poate atinge(dovedi) fiecare dupa pregatirea si capacitatile sale intelectuale ceea ce ofera si un cadru de stabilitate salariala personala ridicata dar si pe post.
Asemenea deficiente au generat multe anomalii (chiar daca se spune ca functia bate gradul, avansarea in grad, in multe cazuri fara noima si promovarea in functie pe alte criterii decat cele de competenta), care au indus sistemului de ordine si siguranta publica mult regres, obtinandu-se rezultate mediocre (submediocre) si a instituit in cariera profesionala a multora (unii chiar nevinovati care puteau constitui corpuri de elita) trasee cu multe urcusuri si coborisuri de tip dinti de fierastrau in locul unor evolutii ascendente de tip plan inclinat cu unghi constant sau variabil in sens pozitiv.
Ponderea celor cu functii si grade superioare in randul efectivelor este foarte mare si are consecinte negative atat in detrimentul muncii de conducere, conceptie cat si al celei de executie, toate acestea au fost posibile datorita dezvoltarii unui sistem clientelar (coruptibil), care a permis oricarui factor de decizie mai ales din societatea politica sa dispuna cu privire la ocuparea oricand si de catre oricine a unei functii publice (mai ales de conducere) bineinteles cu achitarea obligatiilor impuse (destul de insemnate si periculoase) care au constat in bani, bunuri de mare valoare ori alte favoruri sau amenintari-santajari.
Neajunsurile mentionate sunt determinante din cauza perpetuarii si mentinerii procesului de cameleonizare politica a functionarilor publici cu statut special si slabirea eficientei sistemului ceea ce se reflecta in final in cresterea nesigurantei publice a cetatenilor si banalizarea actului de justitie.
@ GARCEA
Nu sunteți, deloc, Garcea !
Interesantă, și la obiect, analiza !. De altfel, mass-media a relatat în acest sens. Și cei în temă („pe felie”).
Scrieți, și gramatical, foarte corect (cu câteva virgule în plus, altele, în minis; puține, neesențiale).
M-am adresat dumneavoastră, ca să vă întreb care e probleme cu d-l Berbeceanu ? A vrut d-l Vela să scape de acesta ? (nu cred) Dece, d-l Berbeceanu este numit „pariul eșuat” ?
După cum, desigur, ați aflat (poate, acum 10 ani), d-l Despescu e un plagiator foarte harnic,
https://romania.europalibera.org/a/bogdan-despescu-plagiat-doctorat-academia-de-politie-/30689691.html
Devoalarea lui, să fie un joc de biliard, ca să-l poftească să părăsească, cât mai repede, funcția ?
Vă felicit pentru analiză !
01.10.2020
P.S. Apropo, Garcea, aveți codul 1, sau 2 ?
Pai lor de împărțirea de stele le arde acum in plină pandemie?! B
Pentru cresterea obiectivitatii promovarii in functie, avansarii in grad si acordarii de distinctii si medalii este necesar eficientizarea procedurilor si tehnicilor utilizate in prezent, astfel:
– Numarul functiilor cu grade mari de ofiter sau subofiter(agenti) inclusiv cu gradul de general (chestor), prevazute in statele de organizare din structura sistemului trebuie sa fie riguros renormate (tinand cont de anumite ponderi si alogoritmi) pentru a se pune bazele unor grile care sa permita o dispersie piramidala corespunzatoare responsabilitatilor impuse de anumite capacitati intelectuale si standarde ce pot asigura o eficienta sporita in plan managerial si operativ dar si in ceea ce priveste folosirea resurselor.
Avansarea la gradul de general (chestor) sa se faca de asemenea in conditii de o inalta exigenta intelectuala si profesionala, astfel:
– dupa implinirea virstei de 45 de ani cand ofiterul are acumulata suficienta experienta [exceptie facind cei care au rezultate remarcabile in activitatea profesionala (incriminarea crimei organizate sau faptelor coruptie care reclama riscuri mari) si virsta de peste 35 de ani];
– cu recomandare din partea SINDICATULUI si al Corpului de Generali in randul carora doreste sa activeze care se poate obtine doar prin vot cu o majoritate calificata de 75%;
– cu avizul CSAT;
– numai dupa elaborarea unei lucrari stiintifice importante si de inalta tinuta realizata intr-un domeniu si cu subiect specific sistemului;
– in urma absolvirii examenului dat, in baza unei bibliografii, in fata unei comisii
formata din 9 membrii proveniti din institutii fundamentale ale statului (Academia Romana, Curtea Constitutionala, Inalta Curte de Casatie si Justitie, OSIM, Sindicatul Politistilor, Academia de Politie, Comandament de Arma, etc.).
– Acordarea diferitelor distinctii si medalii de merit sa se faca cu mai mult discernamint, pe criterii de excelenta si in baza unor documentari cat mai laborioase.
– Pentru cresterea prestigiului, credibilitatii si eficientei institutiilor din structura sistemului de ordine si siguranta publica Poliţia Romana, Jandarmeria Romana si I.G.S.U. este necesar ca procedura desemnarii sefilor acestora institutii sa se faca pe baza unei selectii din mai multe candidaturi depuse pentru aceeasi functie si pentru un mandat bine delimitat de 4 sau 5 ani.
Dupa avizul primit de la C.S.A.T. si o mediatizare (dezbatere publica) corespunzatoare, prin vot Parlamentar sa se decida in functie de valoarea strategiei manageriale expuse de fiecare candidat, cea mai valoroasa si merituoasa persoana pentru ocuparea funcţiei vacante sau vizate. Eliberarea acestora din functie sa se faca numai la sfarsitul mandatului, iar cand situatia o impune mai devreme din diferite motive imputabile sefilor sa se decida tot prin vot parlamentar.
– In vederea eliminarii unor situatii de contestare a rezultatelor, comisiile de examinare pentru promovari in functii publice sau in grade profesionale trebuie sa aiba in componenta lor in mod obligatoriu ca membru pe linga specialisti cu responsabilitati profesionale in domeniu respectiv si un JUDECATOR de CONTENCIOS ADMINISTRATIV, cu competenta teritoriala pe raza caruia isi are sediul institutia Sistemului de Ordine si Siguranta Publica pentru a veghea la respectarea legalitatii procedurii si nu numai.
Da!!! De acord!! Mai ales cu partea “…și nu numai…”! Saracule…
Numai cei care au BASINI in minte ignora FONDUL SI APRECIAZA FORMELE………………..
Zoro, sunt de acord cu tine, pentru că multa mizerie morală și umană există la vârful acestui minister-aparat central. Trebuie multă rigoare și profesionalism în rândul structurilor de ordine publică siguranță națională, dar mai ales, la vârful acestor structuri. Deocamdată noi contribuabilii nu mai contăm în jocul lor de putere, și nimeni nu realizează că ne scufundăm tot mai mult în mocirla clanurilor, a corupților, a amantlâcurilor și a nesperanței.
In tot articolul,si nu e mic,se vorbeste despre cine ia locul cui,cine e loial sefului,numai prostii.Despre contribuabil nu se spune un cuvant.Ce sa se faca pentru cetatean,pentru siguranta lui,pentru o mai buna comunicare cu populatia,pentru,pentru…..
Pentru cresterea obiectivitatii promovarii in functie, avansarii in grad si acordarii de distinctii si medalii este necesar eficientizarea procedurilor si tehnicilor utilizate in prezent, astfel:
– Numarul functiilor cu grade mari de ofiter sau subofiter(agenti) inclusiv cu gradul de general (chestor), prevazute in statele de organizare din structura sistemului trebuie sa fie riguros renormate (tinand cont de anumite ponderi si alogoritmi) pentru a se pune bazele unor grile care sa permita o dispersie piramidala corespunzatoare responsabilitatilor impuse de anumite capacitati intelectuale si standarde ce pot asigura o eficienta sporita in plan managerial si operativ dar si in ceea ce priveste folosirea resurselor.
Avansarea la gradul de general (chestor) sa se faca de asemenea in conditii de o inalta exigenta intelectuala si profesionala, astfel:
– dupa implinirea virstei de 45 de ani cand ofiterul are acumulata suficienta experienta [exceptie facind cei care au rezultate remarcabile in activitatea profesionala (incriminarea crimei organizate sau faptelor coruptie care reclama riscuri mari) si virsta de peste 35 de ani];
– cu recomandare din partea SINDICATULUI si al Corpului de Generali in randul carora doreste sa activeze care se poate obtine doar prin vot cu o majoritate calificata de 75%;
– cu avizul CSAT;
– numai dupa elaborarea unei lucrari stiintifice importante si de inalta tinuta realizata intr-un domeniu si cu subiect specific sistemului;
– in urma absolvirii examenului dat, in baza unei bibliografii, in fata unei comisii
formata din 9 membrii proveniti din institutii fundamentale ale statului (Academia Romana, Curtea Constitutionala, Inalta Curte de Casatie si Justitie, OSIM, Sindicatul Politistilor, Academia de Politie, Comandament de Arma, etc.).
– Acordarea diferitelor distinctii si medalii de merit sa se faca cu mai mult discernamint, pe criterii de excelenta si in baza unor documentari cat mai laborioase.
– Pentru cresterea prestigiului, credibilitatii si eficientei institutiilor din structura sistemului de ordine si siguranta publica Poliţia Romana, Jandarmeria Romana si I.G.S.U. este necesar ca procedura desemnarii sefilor acestora institutii sa se faca pe baza unei selectii din mai multe candidaturi depuse pentru aceeasi functie si pentru un mandat bine delimitat de 4 sau 5 ani.
Dupa avizul primit de la C.S.A.T. si o mediatizare (dezbatere publica) corespunzatoare, prin vot Parlamentar sa se decida in functie de valoarea strategiei manageriale expuse de fiecare candidat, cea mai valoroasa si merituoasa persoana pentru ocuparea funcţiei vacante sau vizate. Eliberarea acestora din functie sa se faca numai la sfarsitul mandatului, iar cand situatia o impune mai devreme din diferite motive imputabile sefilor sa se decida tot prin vot parlamentar.
– In vederea eliminarii unor situatii de contestare a rezultatelor, comisiile de examinare pentru promovari in functii publice sau in grade profesionale trebuie sa aiba in componenta lor in mod obligatoriu ca membru pe linga specialisti cu responsabilitati profesionale in domeniu respectiv si un JUDECATOR de CONTENCIOS ADMINISTRATIV, cu competenta teritoriala pe raza caruia isi are sediul institutia Sistemului de Ordine si Siguranta Publica pentru a veghea la respectarea legalitatii procedurii si nu numai.
bile in activitatea profesionala (incriminarea crimei organizate sau faptelor coruptie care reclama riscuri mari) si virsta de peste 35 de ani];
– cu recomandare din partea SINDICATULUI si al Corpului de Generali in randul carora doreste sa activeze care se poate obtine doar prin vot cu o majoritate calificata de 75%;
– cu avizul CSAT;
– numai dupa elaborarea unei lucrari stiintifice importante si de inalta tinuta realizata intr-un domeniu si cu subiect specific sistemului;
– in urma absolvirii examenului dat, in baza unei bibliografii, in fata unei comisii
formata din 9 membrii proveniti din institutii fundamentale ale statului (Academia Romana, Curtea Constitutionala, Inalta Curte de Casatie si Justitie, OSIM, Sindicatul Politistilor, Academia de Politie, Comandament de Arma, etc.).
– Acordarea diferitelor distinctii si medalii de merit sa se faca cu mai mult discernamint, pe criterii de excelenta si in baza unor documentari cat mai laborioase.
– Pentru cresterea prestigiului, credibilitatii si eficientei institutiilor din structura sistemului de ordine si siguranta publica Poliţia Romana, Jandarmeria Romana si I.G.S.U. este necesar ca procedura desemnarii sefilor acestora institutii sa se faca pe baza unei selectii din mai multe candidaturi depuse pentru aceeasi functie si pentru un mandat bine delimitat de 4 sau 5 ani.
Dupa avizul primit de la C.S.A.T. si o mediatizare (dezbatere publica) corespunzatoare, prin vot Parlamentar sa se decida in functie de valoarea strategiei manageriale expuse de fiecare candidat, cea mai valoroasa si merituoasa persoana pentru ocuparea funcţiei vacante sau vizate. Eliberarea acestora din functie sa se faca numai la sfarsitul mandatului, iar cand situatia o impune mai devreme din diferite motive imputabile sefilor sa se decida tot prin vot parlamentar.
– In vederea eliminarii unor situatii de contestare a rezultatelor, comisiile de examinare pentru promovari in functii publice sau in grade profesionale trebuie sa aiba in componenta lor in mod obligatoriu ca membru pe linga specialisti cu responsabilitati profesionale in domeniu respectiv si un JUDECATOR de CONTENCIOS ADMINISTRATIV, cu competenta teritoriala pe raza caruia isi are sediul institutia Sistemului de Ordine si Siguranta Publica pentru a veghea la respectarea legalitatii procedurii si nu numai.
Ba dar ai dracu da multi generali mai sunt si in MAI. Cand vor iesi astia la pensie la varste cuprinse intre 40 si cel mult 45 de ani,ca e munca extraordinar de grea sa fii general sa vii la serviciu,sa ti se aduca la nas cafeaua si „micul dejun’,sa freci internetul,telefonul si Faceboocul,sa te mai odihnesti,chiar sa mai „conlucrezi ” cu interlopii.Ca interlopi slava Domnului sunt cata frunza cata iarba peste tot,chiar la ei in Mai. Deci cand vor iesi astia la pensie cu pensii babane,s-a dus dracu deficitul bugetar Catule.Sa te vedem atunci unde gasesti ” surse de finantare”.Cel mai bine pt. toata lumea ar fi sa iesi dracului la pensie si tu,sa-i iei cu tine si pe Stan si Bran „inaugureaza „,sa va duceti pe platoul Bucegi pe cele mai ” inalte culmi ,”si sa ” dezvoltati ” acolo multilateral Romania.
In ce stat UE sunt atatia generali la Interne sau chiar in armata? Cred ca noi ” batem recordul ” in acest sens
O puzderie de generali multi nu au nici 40 de ani si au 3-4 stele deja , dupa cu zicea cineva aici
Normal la ca la 44-45 de ani e sa se ajunga la gradul de colonel ( cms) eventual.. Dar aici intervine politicl.
Cat priveste dosarul lui Berbeceanu , este inchis sau ba ? daca nu a fost vinovat are dreptul sa ceara despagubiri ( pt tot prin ceea ce a trecut, (arestat carat cu catuse la maini prin oras in fata caerelor de TV etc ) sau ba? Intreb asa de curios nu de altceva .