Georgiana Hosu mută la vârful SICEPăstrând o timorare totuși greu de înțeles la ce funcții grele au și la câte stele le atârnă pe epoleți, mai -marii Ministerului Afacerilor Interne și ai Inspectoratului General al Poliției Române nu îndrăznesc să ignore ”ofertele de nerefuzat” primite din partea noilor lideri ai ”Republicii Procurorilor”. Cea care, după momentele de degringoladă de după căderea interceptărilor pe siguranță națională iată că începe să își revină încet, dar sigur.
Iar în timp ce clanurile interlope ”își iau țara înapoi”, nemaifiind aproape zi în care oamenii legii să nu asiste neputincioși la răfuieli armate derulate ziua în amiaza mare, în plină stradă, procurorii ”antimafia” par a avea cu totul alte preocupări. Astfel că, pe deplin conștienți că lupta cu crima organizată este oricum una cu mult mai grea decât cea cu patronii români, strategii de imagine ai DIICOT tocmai ce au declanșat o amplă operațiune de ”cosmetizare” a activității structurii de Parchet ce s-ar dori una de elită. Și căreia i-au fost repartizate resurse logistice și umane de invidiat. Numai că, în loc ca toată această infrastructură să fie aruncată în luptă cu vulnerabilitatea momentului la adresa societății civile și anume revenirea în forță a clanurilor interlope, procurorii DIICOT care dorm cu nasul pe dosare vechi, ”aflate în instrumentare” și de câte șase – șapte ani vor să reia acum vechea”hinghereală” a oamenilor de afaceri. Iar un prim pas a fost făcut prin iminenta ”plantare” în fruntea Serviciului de Investigare a Criminalității Economice de la nivelul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București a unui actual șef de Birou din cadrul BCCO. Cel pe care șefa DIICOT, Georgiana Hosu îl vrea musai în fruntea ”poliției economice”! Iar șeful IGPR, chestorul Liviu Vasilescu și cel al Poliției Capitalei, Bogdan Berechet s-au conformat! Cu toate că informările interne arată nu doar că acesta este ”polițistul de casă” al Georgianei Hosu încă de când este detașat la structura de Parchet, dar și nenumăratele probleme aflate la dosarul de cadre, de la repetatele acuze de violențe conjugale, până la cele cu comercializarea la negru a parfumurilor…
Georgiana Hosu, noua Kovesi!
În vreme ce nu s-a lămurit nici acum problematica asocierii mamei sale octagenare într-o firmă offshore din Liechtenstein, Georgiana Hosu a primit o veste bună chiar zilele trecute. Atunci când Tribunalul București a constatat nulitatea absolută a mandatelor de supraveghere, precum și a tuturor probelor obținute în baza acestora, la care au lucrat DNA și SRI. Este vorba despre Dosarul ”Carpatica”, în care Bogdan Hosu, soțul procuroarei șefe a DICCOT și fost șef al Serviciului de combatere a traficului cu imigranți din Poliția Română a fost trimis în judecată în 2017 pentru trafic de influență și instigare la acces ilegal la un sistem informatic și dare de mită! Astfel că, după acest prim semnal că va scăpa de delicata problemă de familie din justiție, Georgiana Hosu tocmai ce este pe cale să obțină un nou succes, de această dată pe plan profesional.
Dar tot pe persoană fizică, pentru că după cum reiese dintr-un raport contrainformativ incendiar intrat în posesia noastră, șefa DIICOT este la un singur pas ca, începând cu data de 1 august, să își numească un om de încredere în fruntea SICE a Poliției Capitalei. Și culmea este că mai-marii Poliției, fie că vorbim aici de Vasilescu sau Berechet nici măcar nu au îndrăznit să atragă barem atenția, dacă nu chiar să avertizeze oficial problemele cu care se confruntă propunerea venită pe filiera Georgianei Hosu. Astfel că nici nu va avea rost să se vaite după ce acesta va intra în pâine. Și ”Poliția Economică” a Capitalei va fi astfel pusă ”sub tutela” șefei DIICOT… Însă ambițiile Georgianei Hosu par a fi cu mult mai mari, la un anumit nivel al sistemului vorbindu-se despre o adevărată strategie a procurorilor DIICOT de a își impune ofițerii de poliție judiciară care sunt detașați de ani de zile pe lângă ei în funcții cheie, la conducerea unor structuri vitale ale IGPR. Pentru a trece astfel de facto respectivele structuri sub DIICOT, dacă tot nu s-a reușit aceasta prin proiectul de lege propus cu câteva luni în urmă și dezvăluit în exclusivitate în ”Național”. Ceea ce face ca unele ”minți luminate” de la vârful sistemului să vadă deja în Goergiana Hosu o nouă Laura Codruța Kovesi…
Reîncepe nebunia ”marilor” dosare economice!
Astfel că”prognoza” următoarelor luni este una cât se poate de sumbră, existând deja ”indicii temeinice” că sub mandatul Georgianei Hosu, procurorii DIICOT vor forța ieșirea din actualul con de umbră. Și, profitând de ”amorțirea” aproape cvasitotală și a ”colegilor” de la DNA, să se concentreze pe lovituri de imagine prin aruncarea ”pe piață” a unor rechizitorii cu sume halucinante, cu calcule ale returnărilor de TVA și cu atingerea noi recorduri privind ”sechestrul asigurator” impus patronilor români care vor fi prezentați din nou drept ”marii evazioniști”. Asta în timp ce clanurile interlope au ieșit din nou pe stradă! Dar procurorii ”antimafia” și polițiștii detașați acolo ”pe viață” și sporuri exorbitante preferă să facă doar dosare economice, de prin spatele birourilor!
Inca nu v au închis Tache?bravo,nu dați înapoi ca inca nu e țara lor!??
Doar Facebook au închis! Bravo, Tache!
E corect …niște jeguri…la clanuri nu și tupeu sa se dea așa ca se scot pa bilanțuri cu dosare făcute la cei care plătesc taxe și impozite
Pai pe nea Livache îl interesează doar o noua stea de chestor și pe urma pleacă…
Georgiana e SRI….
Economia coloniei, gratie guwernerului ciumatilor galbeni este oricum la pamant. Mai misca cineva? Partenerii strategici desigur, au drum liber la acapararea totala, pe un cent. Victorie!!!
CAND MANAGEMENTUL POLITIEI E LA PAMANT SI INFRACTIONALITATEA E IN CONTINUUA CRESTERE ALARMANTA DE ANI BUNI ACEASTA INSTITUTIE POATE FI CONDUSA DE ORICINE ,DE DIICOT, DE DNA, DE AVOKKATUL POPORULUI , ETC
Promovarea in functie precum si avansarea in grad profesional, in baza procedurilor statuate de bunul plac al unor factori cu putere discretionara de decizie sau de influenta din minister ori din afara acestuia (in mod preferential a personalului ce desfasoara activitati sau servicii colaterale celor de baza – operative si care trebuiau externalizate din sistem conform angajamentelor luate de autorităţile romane fata de cele europene) constituie cauze principale ce afecteaza atat independenta cat si integritatea profesionala.
In acest mod s-a dezvoltat intens dependenta unor lucratori de factorii nocivi (politizare, traficul de influienta, santaj etc.) bunului mers al sistemului de ordine publica si a celui judiciar, iar camelionismul, obiedienta si clientelismul au devenit (sunt) stari de normalitate in cadrul relatiilor profesionale.
Avansarea in grad, la „exceptional” fara just temei, cu usurinta, fara examene exigente si fara a se tine cont totdeauna de varsta si vechimea ori experienta in munca a personalului, a condus la situatia pardoxala ca, in cei 28 de ani parcursi dupa 1989, in randul efectivelor de cadre sa predomine nr. celor cu grade superioare.
Aplicarea acestor proceduri discretionare a permis de asemenea avansarea in mod exceptional si fara scrupule a unor agenti sau subofiteri la grade de ofiter, inclusiv de chestor ceea ce a determinat mentinerea submediocritatii in sistem precum si realizarea de contraperformante in munca operativa specifica, definite de critici ca rezultate caracteristice ori specifice unui sistem neperformant.
Tot in cei 28 ani de „democratie originala” nu a fost dat publicitatii nici un caz de avansare (FARA NUMAR) in grad profesional, de general sau chestor pentru fapte remarcabile (de eroism ori in domeniul stiintei) ori pentru vreo lovitura (grea sau usoara) data marii infractionalitatii ori rezolvarii unor situatii de criza a sistemului.
Scopul multor doritori de a obtine gradul de general (chestor) la cerere a fost fie sa-si prelungeasca sederea in activitate (pentru a asigura spatele unor afaceri necurate) fie pentru a-si crea anumite imunitati (anchetarea sa fie de competenta instantei superioare) in cazul in care abuzurile si ilegalitatile lor ar putea fi descoperite.
De asemenea au fost avansati la exceptional (FARA LIMITA) din diverse interese neligitime, in detrimentul celor merituosi sau profesionistilor cu rezultate, cadre care nu au nimic comun cu munca operativa, acestea activand in structurile, de asigurare tehnico-materiala si financiara, in domeniile serviciilor publice administrative, eliberari permise si inmatriculari auto, pasapoarte, evidenta populatiei si cultural-sportive sau artistice, care de multe ori prin comportamentul lor necorespunzator in public au adus prejudicii grave imaginii si autoritatii institutiei politiei.
Categoriile de personal mentionate, din domeniile serviciilor publice administrative sunt purtatori abuzivi de uniforme si grade profesionale destinate celor cu statut special si afecteaza grav munca operativa slabind in acelasi timp autoritatea judiciaristilor si proximistilor din Politia Nationala.
Ocuparea functiilor manageriale pe baza altor criterii decat cele de competenta, integritate si moralitate a condus in multe situatii la compromiterea actului de conducere si a celui decizional precum si la cresterea apetitului semidoctilor de a accede in posturi managerile.
Astfel in multe cazuri exercitarea functiei de conducere este similara cu manifestarea unor atitudini de „caprarie specifice societatii de tip retro a epocii de aur” fata de subordonati sau cu cosmetizarea raportarilor excesive de situatii eronate ori de date statistice aberante.
In alte situatii aportul mangerial „al conducatorilor de paie” consta doar in corectari banale de natura morfologica si gramaticala sau completari cu sinonime a materialelor de lucru din care unele sunt umplutura pentru a justifica sarcinile de serviciu fictive ale „pilosilor”.
Multi asa zisi manageri din structurile centrale sau operative indeplineasc doar rolul unor curele de transmisie sau cozi de topor ce contribuie la banalizarea actului managerial ori disolutia autoritatii structurilor.
Starea de fapt existenta in sistem datorata conditiilor favorabile nefiresti mentionate, au oferit posibilitatea de a se forta in mod nejustificat infiintarea a tot mai multe functii de conducere si drept urmare in structurile interne au fost create foarte multe forme (organizatorice) fara fond, ceea ce a determinat cresterea in mod daunator a proportiei functiilor platite pentru manageriat si auxiliare in totalul posturilor. Situatia descrisa a condus la sporirea cheltuielilor inutile de resurse, iar starea de fapt negativa afecteaza atat eficienta rezolvarii problemelor operative cat si procesul de descentralizare a activitatii sistemului.
Folosirea unor astfel de proceduri discretionare, neprincipiale, aberante de promovare in cariera ori de a forma inalti functionari publici a redus in mod categoric posibilitatea elaborarii de decizii pertinente ori de politici publice adecvate, care sa conduca la performarea sistemului de ordine si siguranta publica.
In ultimii 30 de ani s-a promovat o politica de cadre interna ce a incurajat goana dupa functii de conducere si sporirea nr. acestora in detrimentul specializarii personalului pe diferite domenii si linii de munca specifice sistemului si care presupune un singur sens al evolutiei (ireversibile) in cariera spre cote superioare pana la un nivel de competenta pe care il poate atinge(dovedi) fiecare dupa pregatirea si capacitatile sale intelectuale ceea ce ofera si un cadru de stabilitate salariala personala ridicata dar si pe post.
Asemenea deficiente au generat multe anomalii (chiar daca se spune ca functia bate gradul, avansarea in grad, in multe cazuri fara noima si promovarea in functie pe alte criterii decat cele de competenta), care au indus sistemului de ordine si siguranta publica mult regres, obtinandu-se rezultate mediocre (submediocre) si a instituit in cariera profesionala a multora (unii chiar nevinovati care puteau constitui corpuri de elita) trasee cu multe urcusuri si coborisuri de tip dinti de fierastrau in locul unor evolutii ascendente de tip plan inclinat cu unghi constant sau variabil in sens pozitiv.
Ponderea celor cu functii si grade superioare in randul efectivelor este foarte mare si are consecinte negative atat in detrimentul muncii de conducere, conceptie cat si al celei de executie, toate acestea au fost posibile datorita dezvoltarii unui sistem clientelar (coruptibil), care a permis oricarui factor de decizie mai ales din societatea politica sa dispuna cu privire la ocuparea oricand si de catre oricine a unei functii publice (mai ales de conducere) bineinteles cu achitarea obligatiilor impuse (destul de insemnate si periculoase) care au constat in bani, bunuri de mare valoare ori alte favoruri sau amenintari-santajari.
Neajunsurile mentionate sunt determinante din cauza perpetuarii si mentinerii procesului de cameleonizare politica a functionarilor publici cu statut special si slabirea eficientei sistemului ceea ce se reflecta in final in cresterea nesigurantei publice a cetatenilor si banalizarea actului de justitie.
Pentru cresterea obiectivitatii promovarii in functie, avansarii in grad si acordarii de distinctii si medalii este necesar eficientizarea procedurilor si tehnicilor utilizate in prezent, astfel:
– Numarul functiilor cu grade mari de ofiter sau subofiter(agenti) inclusiv cu gradul de general (chestor), prevazute in statele de organizare din structura sistemului trebuie sa fie riguros renormate (tinand cont de anumite ponderi si alogoritmi) pentru a se pune bazele unor grile care sa permita o dispersie piramidala corespunzatoare responsabilitatilor impuse de anumite capacitati intelectuale si standarde ce pot asigura o eficienta sporita in plan managerial si operativ dar si in ceea ce priveste folosirea resurselor.
Avansarea la gradul de general (chestor) sa se faca de asemenea in conditii de o inalta exigenta intelectuala si profesionala, astfel:
– dupa implinirea virstei de 45 de ani cand ofiterul are acumulata suficienta experienta [exceptie facind cei care au rezultate remarcabile in activitatea profesionala (incriminarea crimei organizate sau faptelor coruptie care reclama riscuri mari) si virsta de peste 35 de ani];
– cu recomandare din partea SINDICATULUI si al Corpului de Generali in randul carora doreste sa activeze care se poate obtine doar prin vot cu o majoritate calificata de 75%;
– cu avizul CSAT;
– numai dupa elaborarea unei lucrari stiintifice importante si de inalta tinuta realizata intr-un domeniu si cu subiect specific sistemului;
– in urma absolvirii examenului dat, in baza unei bibliografii, in fata unei comisii
formata din 9 membrii proveniti din institutii fundamentale ale statului (Academia Romana, Curtea Constitutionala, Inalta Curte de Casatie si Justitie, OSIM, Sindicatul Politistilor, Academia de Politie, Comandament de Arma, etc.).
– Acordarea diferitelor distinctii si medalii de merit sa se faca cu mai mult discernamint, pe criterii de excelenta si in baza unor documentari cat mai laborioase.
– Pentru cresterea prestigiului, credibilitatii si eficientei institutiilor din structura sistemului de ordine si siguranta publica Poliţia Romana, Jandarmeria Romana si I.G.S.U. este necesar ca procedura desemnarii sefilor acestora institutii sa se faca pe baza unei selectii din mai multe candidaturi depuse pentru aceeasi functie si pentru un mandat bine delimitat de 4 sau 5 ani.
Dupa avizul primit de la C.S.A.T. si o mediatizare (dezbatere publica) corespunzatoare, prin vot Parlamentar sa se decida in functie de valoarea strategiei manageriale expuse de fiecare candidat, cea mai valoroasa si merituoasa persoana pentru ocuparea funcţiei vacante sau vizate. Eliberarea acestora din functie sa se faca numai la sfarsitul mandatului, iar cand situatia o impune mai devreme din diferite motive imputabile sefilor sa se decida tot prin vot parlamentar.
– In vederea eliminarii unor situatii de contestare a rezultatelor, comisiile de examinare pentru promovari in functii publice sau in grade profesionale trebuie sa aiba in componenta lor in mod obligatoriu ca membru pe linga specialisti cu responsabilitati profesionale in domeniu respectiv si un JUDECATOR de CONTENCIOS ADMINISTRATIV, cu competenta teritoriala pe raza caruia isi are sediul institutia Sistemului de Ordine si Siguranta Publica pentru a veghea la respectarea legalitatii procedurii si nu numai.
Nu stiu cum e mai bine. Clanul interlop automat se poate mafiotiza. Asta inseamna ca foarte greu mai poate fi controlata situatia iar crimele devin multe si extrem de violente. Parerea mea e ca politia sa rezolve cazurile cu interlopi si destructurarea lor.Iar Dicot cazurile de mafie. Informatiile trebuie date de Sri. Daca institutiile nu colaboreaza e usor sa intrebi presa locala din tara ca vi-i spune ei.Ca sa ai rezultat actiunea de eliminare a clanurilotlr interlope trebuie sa inceapa in acelasi timp in toata tara. Daca nu, nu faci decat sa le faci publicitate la cat de tari sunt si uite cine mai vine la noi in banda ca suntem tari.
Iata tari care au pierdut lupta-Brazilia, Rusia, Columbia, Mexic, Italia…
Deci ai nevoie de echipe teribil de protejate, performante si curajoase.
Agent de informare-procuror-judecator-echipa filaj-echipa interventie-pachet de justitie-pachet de coercitie-instrument de verificare-reintegrare sociala sigura.