AcasăDezvaluiriCatalin TacheDNA striga catalogul generalilor din MAI!

DNA striga catalogul generalilor din MAI!

Cat de curand, probabil, la Ministerul de Interne va fi necesar sa se organizeze puzderie de concursuri pentru ocuparea functiilor care vor ramane vacante dupa ce „raidurile” pregatite de DNA vor sparge „buboiul” din MAI.

In timpul mandatului sau in fruntea MAI, Radu Stroe a facut zeci de numiri pe functii anchetate acum de DNA

Si daca Cristian David, cel care lua spaga chiar in biroul de ministru, isi va da cu siguranta in vileag propiul „grup infractional” format din oamenii sai de incredere care inca mai activeaza in minister, zeci de alti ofiteri superiori si ditamai chestorii aflati la conducerea unor importante structuri isi calculeaza deja „AMR ”-ul pana cand va exploda cu adevarat dosarul EADS, cel al fraudarii contractului de securizare a frontierelor. Insa, mai nou, o alta parte din „nababii” de la MAI, care nu faceau parte din cele doua „loturi”, au fost cuprinsi de panica dupa audierea si, mai ales, eliberarea lui Ingrid Mocanu Popa. Care, inainte de a fi actuala consiliera a lui Gabi Oprea, a fost „jurista” lui Radu Stroe, adica omul de legatura care asigura traseul „hartiilor” intre Directia Generala de Management Operational (DGMO), secretariatul general  si cabinetul ministrului.

Radu Stroe

Circuit pe care, dupa cum suspecteaza procurorii Laurei Codruta Kovesi, s-au facut mai multe nereguli care au dus la numiri ilegale pe functii sau inaintari in grad cu cantec pentru „stroistii” care astfel au ajuns peste noapte ditamai chestorii.

La bunul lor plac

Pe vremea mandatului „excelentei sale” Radu Stroe in fruntea MAI, unul dintre personajele cheie care misca toate butoanele subterane ale jocurilor de culise din aparatul central al ministrului era Ingrid Mocanu Popa. Adica nimeni alta decat actuala consiliera „calcata” recent de catre procurorii anticoruptie. Iar vestea perchezitionarii biroului acesteia,  a aducerii ei la DNA si, mai ales, a eliberarii sale dupa cateva ore bune de audieri a produs panica pe holurile ministerului. Astfel, implicarea secretarului general adjunct Mihai Sova in ancheta privind sustragerea de documente si scurgerea de informatii aproape ca nici nu i-a mai interesat pe unii dintre chestorii care stiu foarte bine ca Ingrid Mocanu Popa a fost „jurista” lui Radu Stroe. Si personajul despre care se stia ca dadea „spoiala” de legalitate pentru hartiile care erau plimbate de la DGMO catre secretariatul general si apoi impinse la semnat catre fostul ministru.

Liviu Croitorescu a fost numit „cu cântec“ la conducerea DGA

Pentru ca, dupa cum sustin sursele noastre, in MAI exista un adevarat sistem prin care circulau aceste documente si prin care se incerca ocolirea prevederilor legale si gasirea unor „portite” juridice atunci cand se dorea sprijinirea vreunui protejat sau chiar „infundarea” vreunui cadru care nu era pe placul cuplului Radu Stroe – Gelu Oltean. Este vorba despre un traseu in care se centreaza dintr-o parte si se executa din cealalta, la mica intelegere. Iar astfel se poate accelera sau stopa orice document sau initiativa, dupa cum se si poate promova orice ineptie, dupa bunul plac al celor care se credeau „stapanii casutelor” din MAI. Si chiar daca sistemul a fost promovat de chestorul Virgil Ardelean, urmasii „Vulpei” l-au perfectionat atat de bine, incat avansarile din minister ajunsesera la cheremul lor. Si bineinteles ca au profitat din plin ca tineau in propriile maini „ painea si cutitul” hartiilor oficiale, astfel ca, prin simple semnaturi, si-au dat unii altora grade de chestor sau numiri pe functii, asa cum o arata si documentele de la sfarsitul anului 2013, intrate in posesia procurorilor DNA.

Ingrid Mocanu Popa era mana dreapta a lui Radu Stroe

Asta in timp ce politistilor, jandarmilor sau pompierilor cu rezultate exceptionale li se tot repeta cu aroganta ca „organigrama” este plina si nu se pot debloca alte posturi! Si astfel membrii acestui „sistem paralel” s-au facut singuri chestori, desi uniformele nici macar nu le mai cuprind burtile.

Croitorescu deschide balul

In paralel cu „fabrica de chestori” care functiona la parametri maximi, oamenii de incredere ai lui Radu Stroe au reusit sa puna pe roate si o alta afacere uluitoare. Astfel au ajuns sa fie titularizati pe importante functii de conducere oameni care nu intruneau conditiile legale. Iar cel mai bun exemplu este cel al lui Liviu Croitorescu, „binecuvintat” de aceasta veritabila „mafie a hartiilor” sa fie director general adjunct al Directiei Generale Anticoruptie, desi delegarea cu alta insarcinare a titularului acelui post expirase si respectivul ofiter trebuia sa se intoarca inapoi! De altfel, aceasta ancheta este si cea mai avansata si, chiar daca ea s-a desfasurat mai greu, are meritul de a descifra tot acest sistem prin care a fost practic condus din umbra intreg ministerul. Cu girul sau din prostia lui Radu Stroe, ramane de nevazut. Un Radu Stroe care, de altfel, a intervenit de nenumarate ori violent in mersul legal al unor hartii, dand telefoane amenintatoare, desi era atent monitorizat de structurile de informatii, pentru a cere ca „icsulescu” sa fie numit sef la IPJ Ilfov. Sau, din contra, ca alti ofiteri sa fie zburati din functii doar pentru ca fusesera „identificati” de catre „vulpisorul” Gelu Oltean drept „necooperanti” in fata incercarilor ilegale de racolare ale DIPI. Iata insa ca latul anchetei se strange si, intr-adevar, „chestorii lui Stroe” chiar ca au de ce sa fie panicati.

author avatar
Catalin Tache
6.903 afisari

4 COMENTARII

  1. MAI BINE S AR VERIFICA CUM RADU STROE L A TINUT IN FUNCTIE PE CARAGEA VIOREL SALVADOR SEFUL ILJ GORJ.IM URMA ZECILOR DE MEMORII SI RECLAMATII ALE OAMENILOR TERORIZATI CORPUL DE CONTROL AL MAI A STABILIT ACTIVITATEA INFRACTIONALA A LUI CARAGEA DAR S A MUSAMALIZAT TOTUL.RUSINE

  2. Etica profesionala este caracterizata in principal de independenta, integritate si competenta profesionala.
    INDEPENDENTA profesiei – implica independenta de spirit (de drept) si independenta în aparenta (de fapt).
    Independenta de spirit – reprezinta starea de spirit care permite lucratorilor MAI sa emita judecati fara a fi afectati de influente si sa actioneze cu integritate, pentru a-si exercita cu obiectivitate competentele profesionale.
    Independenta in aparenta – se realizeaza prin evitarea situatiilor in care o terta persoana informata si rezonabila ar cunoaste toate informatiile relevante, inclusiv masurile de protectie aplicate in munca specifica, iar pe aceasta baza ar putea concluziona ca, integritatea, obiectivitatea sau competenta profesionala a lucratorilor MAI sunt compromise.
    INTEGRITATEA – presupune ca lucratorul MAI sa fie drept si onest in realizarea competentelor profesionale si in relatiile interpersonale.
    COMPETENTA profesionala – lucratorii din M.A.I. trebuie sa aiba si sa-si mentina cunostintele si aptitudinile profesionale la un nivel necesar si corespunzator pentru a asigura membrii societatii ca primesc de la acestia servicii in conformitate cu standardele aplicate sau elevate cunoscute in domeniile in cauza.

  3. Promovarea in functie precum si avansarea in grad profesional, in baza procedurilor statuate de bunul plac al unor factori cu putere discretionara de decizie sau de influenta din minister ori din afara acestuia (in mod preferential a personalului ce desfasoara activitati sau servicii colaterale celor de baza – operative si care trebuiau externalizate din sistem conform angajamentelor luate de autorităţile romane fata de cele europene) constituie cauze principale ce afecteaza atat independenta cat si integritatea profesionala a angajatilor MAI.
    In acest mod s-a dezvoltat intens dependenta unor lucratori de factorii nocivi (politizare, traficul de influienta, santaj etc.) bunului mers al sistemului de ordine publica si a celui judiciar, iar camelionismul, obiedienta si clientelismul au devenit (sunt) stari de normalitate in cadrul relatiilor profesionale si de munca.
    Avansarea in grad, la „exceptional” fara just temei, cu usurinta, fara examene exigente si fara a se tine cont totdeauna de varsta si vechimea ori experienta in munca a personalului, a condus la situatia pardoxala ca, in cei 25 de ani parcursi dupa 1989, in randul efectivelor de cadre sa predomine nr. celor cu grade superioare.
    Aplicarea acestor proceduri discretionare a permis de asemenea avansarea in mod exceptional si fara scrupule a unor agenti sau subofiteri la grade de ofiter, inclusiv de chestor ceea ce a determinat mentinerea submediocritatii in sistem precum si realizarea de contraperformante in munca operativa specifica, definite de critici ca rezultate caracteristice ori specifice unui sistem neperformant sau perimat.
    Tot in cei 25 ani de „democratie originala” nu a fost dat publicitatii nici un caz de avansare (FARA NUMAR) in grad profesional, de general sau chestor pentru fapte remarcabile (de eroism ori in domeniul stiintei) ori pentru vreo lovitura (grea sau usoara) data marii infractionalitatii ori rezolvarii unor situatii de criza a sistemului.
    Scopul multor doritori de a obtine gradul de general (chestor) la cerere a fost fie sa-si prelungeasca sederea in activitate (pentru a asigura spatele unor afaceri necurate) fie pentru a-si crea anumite imunitati (anchetarea sa fie de competenta instantei superioare) in cazul in care abuzurile si ilegalitatile lor ar putea fi descoperite.
    De asemenea au fost avansati la exceptional (FARA LIMITA) din diverse interese neligitime, in detrimentul celor merituosi sau profesionistilor cu rezultate, cadre care nu au nimic comun cu munca operativa, acestea activand in structurile, de asigurare tehnico-materiala si financiara, in domeniile serviciilor publice administrative, eliberari permise si inmatriculari auto, pasapoarte, evidenta populatiei si cultural-sportive sau artistice, care de multe ori prin comportamentul lor necorespunzator in public au adus prejudicii grave imaginii si autoritatii institutiei politiei.
    Categoriile de personal mentionate, din domeniile serviciilor publice administrative sunt purtatori abuzivi de uniforme si grade profesionale destinate celor cu statut special si afecteaza grav munca operativa slabind in acelasi timp autoritatea judiciaristilor si proximistilor din Politia Nationala.
    Ocuparea functiilor manageriale pe baza altor criterii decat cele de competenta, integritate si moralitate a condus in multe situatii la compromiterea actului de conducere si a celui decizional precum si la cresterea apetitului semidoctilor de a accede in posturi managerile.
    Astfel in multe cazuri exercitarea functiei de conducere este similara cu manifestarea unor atitudini de „caprarie specifice societatii de tip retro a epocii de aur” fata de subordonati sau cu cosmetizarea raportarilor excesive de situatii eronate ori de date statistice aberante.
    In alte situatii aportul mangerial „al conducatorilor de paie” consta doar in corectari banale de natura morfologica si gramaticala sau completari cu sinonime a materialelor de lucru din care unele sunt umplutura pentru a justifica sarcinile de serviciu fictive ale „pilosilor”.
    Multi asa zisi manageri din structurile centrale sau operative indeplineasc doar rolul unor curele de transmisie sau cozi de topor ce contribuie la banalizarea actului managerial ori la disolutia autoritatii structurilor.
    Starea de fapt existenta in sistem datorata conditiilor favorabile nefiresti mentionate, au oferit posibilitatea de a se forta in mod nejustificat infiintarea a tot mai multe functii de conducere si drept urmare in structurile interne au fost create foarte multe forme (organizatorice) fara fond, ceea ce a determinat cresterea in mod daunator a proportiei functiilor platite pentru manageriat si auxiliare in totalul posturilor. Situatia descria a condus la sporirea cheltuielilor inutile de resurse, iar starea de fapt negativa afecteaza atat eficienta rezolvarii problemelor operative cat si procesul de descentralizare a activitatii sistemului.
    Folosirea unor astfel de proceduri discretionare, neprincipiale, aberante de promovare in cariera ori de a forma inalti functionari publici a redus in mod categoric posibilitatea elaborarii de decizii pertinente ori de politici publice adecvate, care sa conduca la performarea sistemului de ordine si siguranta publica.
    In ultimii 25 de ani s-a promovat o politica de cadre interna ce a incurajat goana dupa functii de conducere si sporirea nr. acestora in detrimentul specializarii personalului pe diferite domenii si linii de munca specifice sistemului si care presupune un singur sens al evolutiei (ireversibile) in cariera spre cote superioare pana la un nivel de competenta pe care il poate atinge(dovedi) fiecare dupa pregatirea si capacitatile sale intelectuale ceea ce ofera si un cadru de stabilitate salariala personala ridicata dar si pe post.
    Asemenea deficiente au generat multe anomalii (chiar daca se spune ca functia bate gradul, avansarea in grad, in multe cazuri fara noima si promovarea in functie pe alte criterii decat cele de competenta), care au indus sistemului de ordine si siguranta publica mult regres, obtinandu-se rezultate mediocre (submediocre) si a instituit in cariera profesionala a multora (unii chiar nevinovati care puteau constitui corpuri de elita) trasee cu multe urcusuri si coborisuri de tip dinti de fierastrau in locul unor evolutii ascendente de tip plan inclinat cu unghi constant sau variabil in sens pozitiv.
    Ponderea celor cu functii si grade superioare in randul efectivelor este foarte mare si are consecinte negative atat in detrimentul muncii de conducere, conceptie cat si al celei de executie, toate acestea au fost posibile datorita dezvoltarii unui sistem clientelar (coruptibil), care a permis oricarui factor de decizie mai ales din societatea politica sa dispuna cu privire la ocuparea oricand si de catre oricine a unei functii publice (mai ales de conducere) bineinteles cu achitarea obligatiilor impuse (destul de insemnate si periculoase) care au constat in bani, bunuri de mare valoare ori alte favoruri sau amenintari-santajari.
    Neajunsurile mentionate sunt determinante din cauza perpetuarii si mentinerii procesului de cameleonizare politica a functionarilor publici cu statut special si slabirea eficientei sistemului ceea ce se reflecta in final in cresterea nesigurantei publice a cetatenilor si banalizarea actului de justitie.

  4. GHIDUL CARIEREI sau CODUL de ETICA PROFESIONALA a lucratorilor din MAI au fost si au ramas niste consemnari de bazaconii. In tarile civilizate ale UE GHIDUL CARIEREI si CODUL de ETICA PROFESIONALA se refera in mod laborios la parcursul profesional in fiecare domeniu sau specialitate, la criteriile de promovabilitate in functie si grad profesional,la eficienta muncii fiecarui lucrator caracterizata prin indicatori statistici ce reflecta sau oglindesc volumul de munca, importanta si calitatea muncii.

Comments are closed.

Nu rata să citești

Ultimele știri