Lovitura de teatru in lumea justitiei, dupa ce mai multi judecatori s-au plans Consiliului Superior al Magistraturii ca unii colegi de-ai lor au fost trimisi in judecata de catre procurorii anticoruptie.
Astfel ca respectivii magistrati au cerut CSM sa se pronunte astfel incat DNA sa nu-i mai „hartuuiasca” pe judecatorii suspecti cu intrebari incomode despre deciziile pe care le-au luat, invocandu-se in acest sens prevederile legale. Este vorba despre Legea 303/2004, care asigura imunitatea deplina a judecatorilor in acest sens. Numai ca, spre disperarea celor care au reclamat DNA, CSM nu doar ca nu le-a ridicat mingea la fileu, dar chiar au spulberat mitul imunitatii judecatorilor, printr-o hotarare de-a dreptul istorica. Astfel ca, practic, DNA are de acum verde la redeschiderea dosarelor in care au suspiciuni ca sentintele definitive ale judecatorilor au fost date in urma unor fapte de coruptie!
Efect de bumerang
In data de 31 martie 2014, DNA ii trimitea in judecata pe judecatorii Raluca Beatrix Cuc si Ovidiu Galea de la Tribunalul Bihor si pe colegii acestora de la Curtea de Apel Oradea, Denisa Vidican si Florica Roman. Actiunea procurorilor anticoruptie a starnit nemultumirea mai multor colegi de breasla ai inculpatilor, care au solicitat CSM sa le repereze de urgenta onoarea. Iar cererea lor, prin care judecatorii solicitau dreptul de a refuza sa colaboreze cu anchetatorii care i-au prins in fapt, s-a bazat exclusiv pe prevederile art. 91 din Legea 303/2004, care statueaza ca „judecatorul este obligat sa pastreze secretul deliberarilor si al voturilor la care a participat, inclusiv dupa incetarea exercitarii functiei”. 
Ceea ce, practic inseamna blindarea judecatorilor corupti cu o imunitate deplina, acestia putand invoca acest articol de fiecare data, chiar si atunci cand procurorii Laurei Codruta Kovesi le puneau probele pe masa. Iar daca, asa cum sperau contestatarii DNA, forul superior al magistraturii, condus de judecatorul Adrian Bordea, le-ar fi dat dreptate, practic multe din retinerile spectaculoase facute de catre DNA in randurile judecatorilor ar fi putut fi contestate si chiar declarate nule si neavenite. Numai ca, surpriza, plenul CSM a luat o cu totul alta hotarare, care se intoarce ca un bumerang impotriva celor care au incercat sa scape de „umbra” DNA-ului.
Hotararea nr. 846
Aceasta este decizia CSM care reprezinta o adevarata cotitura in justitia de la noi. Pentru ca, prin Hotararea nr. 846, plenul CSM a stabilit ca judecatorii nu se mai pot ascunde in spatele imunitatii generalizate atunci cand asupra lor planeaza suspiciuni ca ar fi actionat in timpul exercitarii profesiei in urma unor influente exterioare. Si asta fara a fi neaparat inculpati sau trimisi in judecata, fiind suficient, dupa cum scrie negru pe alb in hotararea CSM, ca imunitatea judecatorilor dispare imediat dupa ce procurorii DNA le-au adus la cunostinta ca au calitatea de suspect. Iar din acel moment, judecatorii vizati de anchetele anticoruptie sunt obligati sa colaboreze cu anchetatorii DNA, furnizandu-le toate informatiile cerute. Practic ei sunt obligati, altfel suportand rigorile legii privitoare la obstructionarea justitiei, sa dea toate detaliile dintr-un dosar, inclusiv amanunte despre probele dupa care au judecat, despre modul cum au deliberat si pe ce s-au bazat atunci cand au pronuntat o solutie!
Surprize mari
Bineinteles ca se vor gasi si destule voci care sa conteste aceasta hotarare, care, insa, sa nu uitam ca a fost luata de chiar plenul CSM. Iar principala nemultumire ar putea fi legata de interpretarea ca, astfel, judecatorii sunt lasati in „ghearele” DNA. Numai ca, din nou, nu putem sa uitam ca este vorba doar despre judecatorii care primesc calitatea de suspecti, ceea ce inseamna ca deja exista informatii sau probe solide cum ca ar fi implicati in fapte de coruptie. Iar pana acum, un judecator putea, exemplu concret, sa dea dreptate invariabil, in sute de procese de retrocedari, unor samsari care cumparau drepturile litigioase chiar si in dimineata in care urma sa se dea sentinta definitiva. Insa procurorii DNA nu ii puteau interoga pe respectivii judecatori care au adus prejudicii de zeci de miliarde de euro bugetului de stat nici macar atunci cand existau denunturi impotriva lor. Pentru ca, de fiecare data, respectivii magistrati, despre care deja toata lumea stia ca fac parte din retele de trafic de influenta bine puse la punct, se ascundeau in spatele imunitatii, fara sa trebuiasca sa dea explicatii de ce proprietarii pierdeau pe banda rulanta in instanta, pana cand acceptau sa cedeze drepturile unuia si acelasi samsar. Care, apoi, cattiga definitiv la primul termen, statul fiind obligat la plata unor sume astronomice. Insa acesta nu este singurul domeniu in care, daca strange destule probe, DNA poate de acum inainte sa-i interogheze pe judecatorii suspecti si, daca dovedesc vinovatia acestora, sa redeschida implicit unele dintre marile dosare carora, in ultimii ani, li se pusese cruce. Mai mereu la aceleasi complete de judecata…
