Iata ca, dupa ce schimbarea de linii de la Ministerul de Interne parea a fi una definitiva, lucrurile par sa reintre in „normal“, astfel ca multi dintre cei care au apucat cate un scaun de sef nu se mai dau dusi in ruptul capului din sistem, desi au fost doar imputerniciti temporar, stiind de la bun inceput, cu atat mai mult, ca nu sunt batuti in cuie.
Iar un exemplu concret este cel de la sefia IPJ Constanta, unde Constantin Dancu a revenit la butoane, prin ordin al ministrului de Interne, in toamna acestui an. Iar dupa ce postul despre care se spune ca ar fi tinut cald de atata amar de vreme pentru chiar seful Politiei Romane, Bogdan Despescu a ramas vacant si, in mod suprinzator, organizarea unor concursuri pentru ocuparea sa au fost anulate fara prea multe explicatii, Dancu a fost imputernicit sa exercite, cu caracter temporar, functia de sef al IPJ Constanta. Insa se pare ca acum, suparat nevoie mare, la fel ca si subsecretarul de stat Mihai Valeriu ca nu a primit steaua de chestor, asa cum probabil i s-a promis, Dancu a cam uitat de „caracterul temporar“. Si nu se mai da dus de pe functie, desi sub scaunul de sef sunt gata sa explodeze in orice moment doua „bombe“. Una cu privire la acceptarea detasarii ofiterului Tudorel Dogaru de la Politia Municipiului Constanta pentru a prelua conducerea… Politiei Locale Constanta, ca si acuza adusa de catre sindicalistii din subordine cu privire la „softul spion“ folosit de Dancu si care ar pune in pericol siguranta politistilor si a familiilor acestora…
In razboi cu politistii
De altfel, incrancenarea cu care proprii politisti din subordine cer acum sprijinul mai-marilor de la Bucuresti pentru a scapa de „dinozaurul“ Dancu se datoreaza impunerii de catre acesta, imediat dupa instalarea sa la sefia IPJ Constanta, a controversatului MSP, un „soft spion“ care ar contine date strict secrete despre planul de munca si activitate a cadrelor din operativ, inclusiv misiuni mai mult decat sensibile sub acoperire precum cele de filaj sau de infiltrare. 
Dar si date personale despre familiile politistilor implicati in astfel de misiuni! Iar pentru ca ingrijorarea politistilor sa fie si mai mare, respectivul soft a fost comandat de persoane civile, care pot astfel arunca in aer o situatie si asa exploziva!
Promovarea in functie precum si avansarea in grad profesional,in MAI, in baza procedurilor statuate de bunul plac al unor factori cu putere discretionara de decizie sau de influenta din minister ori din afara acestuia (in mod preferential a personalului ce desfasoara activitati sau servicii colaterale celor de baza – operative si care trebuiau externalizate din sistem conform angajamentelor luate de autorităţile romane fata de cele europene) constituie cauze principale ce afecteaza atat independenta cat si integritatea profesionala.
In acest mod s-a dezvoltat intens dependenta unor lucratori de factorii nocivi (politizare, traficul de influienta, santaj etc.) bunului mers al sistemului de ordine publica si a celui judiciar, iar camelionismul, obiedienta si clientelismul au devenit (sunt) stari de normalitate in cadrul relatiilor profesionale.
Avansarea in grad, la „exceptional” fara just temei, cu usurinta, fara examene exigente si fara a se tine cont totdeauna de varsta si vechimea ori experienta in munca a personalului, a condus la situatia pardoxala ca, in cei 26 de ani parcursi dupa 1989, in randul efectivelor de cadre sa predomine nr. celor cu grade superioare.
Aplicarea acestor proceduri discretionare a permis de asemenea avansarea in mod exceptional si fara scrupule a unor agenti sau subofiteri la grade de ofiter, inclusiv de chestor ceea ce a determinat mentinerea submediocritatii in sistem precum si realizarea de contraperformante in munca operativa specifica, definite de critici ca rezultate caracteristice ori specifice unui sistem neperformant.
Tot in cei 27 ani de „democratie originala” nu a fost dat publicitatii nici un caz de avansare (FARA NUMAR) in grad profesional, de general sau chestor pentru fapte remarcabile (de eroism ori in domeniul stiintei) ori pentru vreo lovitura (grea sau usoara) data marii infractionalitatii ori rezolvarii unor situatii de criza a sistemului.
Scopul multor doritori de a obtine gradul de general (chestor) la cerere a fost fie sa-si prelungeasca sederea in activitate (pentru a asigura spatele unor afaceri necurate) fie pentru a-si crea anumite imunitati (anchetarea sa fie de competenta instantei superioare) in cazul in care abuzurile si ilegalitatile lor ar putea fi descoperite.
De asemenea au fost avansati la exceptional (FARA LIMITA) din diverse interese neligitime, in detrimentul celor merituosi sau profesionistilor cu rezultate, cadre care nu au nimic comun cu munca operativa, acestea activand in structurile, de asigurare tehnico-materiala si financiara, in domeniile serviciilor publice administrative, eliberari permise si inmatriculari auto, pasapoarte, evidenta populatiei si cultural-sportive sau artistice, care de multe ori prin comportamentul lor necorespunzator in public au adus prejudicii grave imaginii si autoritatii institutiei politiei.
Categoriile de personal mentionate, din domeniile serviciilor publice administrative sunt purtatori abuzivi de uniforme si grade profesionale destinate celor cu statut special si afecteaza grav munca operativa slabind in acelasi timp autoritatea judiciaristilor si proximistilor din Politia Nationala.
Ocuparea functiilor manageriale pe baza altor criterii decat cele de competenta, integritate si moralitate a condus in multe situatii la compromiterea actului de conducere si a celui decizional precum si la cresterea apetitului semidoctilor de a accede in posturi managerile.
Astfel in multe cazuri exercitarea functiei de conducere este similara cu manifestarea unor atitudini de „caprarie specifice societatii de tip retro a epocii de aur” fata de subordonati sau cu cosmetizarea raportarilor excesive de situatii eronate ori de date statistice aberante.
In alte situatii aportul mangerial „al conducatorilor de paie” consta doar in corectari banale de natura morfologica si gramaticala sau completari cu sinonime a materialelor de lucru din care unele sunt umplutura pentru a justifica sarcinile de serviciu fictive ale „pilosilor”.
Multi asa zisi manageri din structurile centrale sau operative indeplineasc doar rolul unor curele de transmisie sau cozi de topor ce contribuie la banalizarea actului managerial ori disolutia autoritatii structurilor.
Starea de fapt existenta in sistem datorata conditiilor favorabile nefiresti mentionate, au oferit posibilitatea de a se forta in mod nejustificat infiintarea a tot mai multe functii de conducere si drept urmare in structurile interne au fost create foarte multe forme (organizatorice) fara fond, ceea ce a determinat cresterea in mod daunator a proportiei functiilor platite pentru manageriat si auxiliare in totalul posturilor. Situatia descria a condus la sporirea cheltuielilor inutile de resurse, iar starea de fapt negativa afecteaza atat eficienta rezolvarii problemelor operative cat si procesul de descentralizare a activitatii sistemului.
Folosirea unor astfel de proceduri discretionare, neprincipiale, aberante de promovare in cariera ori de a forma inalti functionari publici a redus in mod categoric posibilitatea elaborarii de decizii pertinente ori de politici publice adecvate, care sa conduca la performarea sistemului de ordine si siguranta publica.
In ultimii 27 de ani s-a promovat o politica de cadre interna ce a incurajat goana dupa functii de conducere si sporirea nr. acestora in detrimentul specializarii personalului pe diferite domenii si linii de munca specifice sistemului si care presupune un singur sens al evolutiei (ireversibile) in cariera spre cote superioare pana la un nivel de competenta pe care il poate atinge(dovedi) fiecare dupa pregatirea si capacitatile sale intelectuale ceea ce ofera si un cadru de stabilitate salariala personala ridicata dar si pe post.
Asemenea deficiente au generat multe anomalii (chiar daca se spune ca functia bate gradul, avansarea in grad, in multe cazuri fara noima si promovarea in functie pe alte criterii decat cele de competenta), care au indus sistemului de ordine si siguranta publica mult regres, obtinandu-se rezultate mediocre (submediocre) si a instituit in cariera profesionala a multora (unii chiar nevinovati care puteau constitui corpuri de elita) trasee cu multe urcusuri si coborisuri de tip dinti de fierastrau in locul unor evolutii ascendente de tip plan inclinat cu unghi constant sau variabil in sens pozitiv.
Ponderea celor cu functii si grade superioare in randul efectivelor este foarte mare si are consecinte negative atat in detrimentul muncii de conducere, conceptie cat si al celei de executie, toate acestea au fost posibile datorita dezvoltarii unui sistem clientelar (coruptibil), care a permis oricarui factor de decizie mai ales din societatea politica sa dispuna cu privire la ocuparea oricand si de catre oricine a unei functii publice (mai ales de conducere) bineinteles cu achitarea obligatiilor impuse (destul de insemnate si periculoase) care au constat in bani, bunuri de mare valoare ori alte favoruri sau amenintari-santajari.
Neajunsurile mentionate sunt determinante din cauza perpetuarii si mentinerii procesului de cameleonizare politica a functionarilor publici cu statut special si slabirea eficientei sistemului ceea ce se reflecta in final in cresterea nesigurantei publice a cetatenilor si banalizarea actului de justitie.
– Pentru eficientizarea Sistemului National de Ordine si Siguranta Publica (S.N.O.P) se impune o analiza detaliata a utilizarii cu randament si eficienta maxima a resurselor disponibile sau alocate. Realitatea a dovedit ca, in cei 28 de ani de tranzitie catre o directie aleatorie sau de democratie originala, damboviteana, nu s-a putut elabora, ca de altfel in nici un sector sau domeniu al vietii sociale, o“STRATEGIE NATIONALA INTEGRATA a Ordinii si Sigurantei Publice” fundamentata stiintific si in mod obiectiv. Drept urmare amatorismul, nechibzuinta si nepriceperea au generat la nivel national risipa de resurse precum si ineficienta operativa datorate si conflictelor de competenta materiala si teritoriala creeate intre structurile S.N.O.P prin infiintarea diverselor entitati, unele faraonice, cu consistenta de “excrescente sau tumori” ori “cioturi tulpinare”, bugetate abuziv neavand nici un fel de legatura cu nevoia sociala.
un fost coleg gaidur,de la scoala de militie la terminare era sofer la militia saveni judet botosani din molodva si ma suna si zice ca a fost pus sef la pasapoarte la botosani!
de rasul lumii cum acest soferica pus sef de serviciu la pasapoarte !
Si eu care credeam ca politia a scapat de securisti…