Politicieni, miliardari si simpli contribuabili, de-a valma, exulta ca, gata, de la 1 februarie vor putea vorbi din nou pe sleau la telefoane despre „combinatiile” pe care le fac! Indiferent ca este vorba de trucarea unei licitatii de zeci de milioane de euro sau de o spaga de cateva sute de lei.
Isteria intrarii in vigoare a noului Cod penal este atat de mare, incat chiar nume grele ale vietii publice au amanat parafarea oricarei intelegeri de afaceri mai mult sau mai putin legale, convinsi fiind ca, peste doar doua saptamani, vor scapa de obsesia interceptarilor telefonice. Numai ca procurorii, cum nu au reusit sa-i convinga pe parlamentari sa revina asupra noilor prevederi legale care ii obliga sa-i anunte anticipat pe cei pe care intentioneaza sa-i monitorizeze ca vor fi filati, si-au facut propria strategie de continuare a anchetelor. Si au gasit si solutia, extrem de perversa, ce-i drept, dar pe deplin eficienta, de a se putea baza si in continuare pe probele rezultate in urma ascultarii telefoanelor.
Apeluri otravite
Iluziile celor care sunt convinsi ca nu vor mai avea cum sa „pice pe tehnica” se bazeaza pe obligativitatea procurorului, incepand cu data de 1 februarie, ca atunci cand vrea sa monitorizeze o persoana suspecta, sa o anunte in prealabil. De asemenea, de-a dreptul revolutionar este si articolul care prevede ca in cererea de mandat pe care o va inainta spre aprobare judecatorului sa precizeze motivele pentru care are nevoie in desfasurarea anchetei de interceptarea telefoanelor. Insa, dupa cum sustin sursele noastre, pentru a fenta aceste oprelisti legislative, procurorii pot recurge la asa-numitele „telefoane otravite”, cum s-a mai intamplat adeseori. Astfel, persoane care se afla in cercetari in diverse spete care sunt tinute in stand-by pot face „serviciul” sa sune la un anumit numar de telefon. Si chiar daca interlocutorii se dumiresc rapid ca este vorba de o eroare, procurorii vor avea deja pretextul pentru a putea declansa operatiunea de monitorizare a celui sunat „din greseala”.
Pana la identificare…
Astfel, exista cutuma – care nu este exclusa expres in noul Cod penal – ca pe langa numarul de telefon pentru care se cere mandatul de urmarire, procurorii sa adauge, in anexa, mai multe numere care au fost apelate de pe „telefonul tinta”. Iar sub pretextul posibilitatii comiterii unei iminente infractiuni, sa solicite si monitorizarea zecilor de nume bagate la deruta. Printre care se afla insa si numarul care ii intereseaza. Acum, logic, ca ar putea face o identificare mult mai rapida prin intermediul companiilor telefonice, dar pretind ca verifica daca nu cumva este o cartela prepay si trag de timp pana se obtine proba mult asteptata. Practic, procurorii pot intercepta in continuare telefonul unei anumite “tinte”, trecandu-o insa „necunoscuta” …
PENALII ?
CA-ul CFR Călători a fost numit în martie 2013, în mandatul fostului ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu. Atunci, fostul director general interimar al companiei, Valentin Dorobantu, a fost înscăunat “manager privat”, el fiind şi membru în CA. Preşedintele CA este Alexandrina Gătej.
Din CA mai fac parte Dana Galben – care a ocupat mai multe funcţii de conducere în CFR -, Gheorghe Micu (managerul privat al CFR SA, demis vineri) şi Claudiu Octavian Dumitrescu, ambii ocupând în trecut poziţii de conducere la companiile feroviare de stat. Astfel, cu excepţia Alexandrinei Gătej, tot “managementul privat” este tot cel de stat, care a condus CFR ani la rând cu rezultate catastrofale.
Mai nou, Valentin Dorobanţu a propus Consiliului de Administraţie înfiinţarea Direcţiei de Audit (direcție care trebuia sa existe încă de la numirea acestuia în funcţie de către Fenechiu), post care se spune, este destinat Roxanei Cozmanciuc, fina lui Relu Fenechiu. De fapt, Valentin Dorobanţu s-a lăudat către apropiaţii săi că el face ce vrea cu membrii Consiliului de Administraţie pentru că preşedintele Alexandrina Gătej este străină de problemele căii ferate. Însă, Dorobanţu îşi promovează aranjamentele în Consiliul de Administraţie prin intermediul directoarei Dana Galbeni Răchilă, prietenă la cataramă cu mâna dreapta a managerului privat, şefa achiziţiilor de la CFR Călători, Carmen Maria Popescu. De fapt, familiile celor două doamne au avut, în anii trecuţi, împreună o firmă (Bononnia Caffe SRL Bucureşti) pe care au vândut-o către alţi acţionari.”
Smecher de smecher.
„Valentin Dorobantu, managerul CFR Calatori, nu se simte stresat in legatura cu controlul Corpului de Control al Ministerului Transporturilor.
În timp ce ministrul transporturilor sesizează organele de control cu privire la anumite fapte penale săvârşite la CFR SA şi anunţă demiterea întregii conduceri a companiei, subliniind că se află în derulare un control similar şi la CFR Călători, Valentin Dorobanţu, directorul companiei de transport feroviar de călători susţine că nu are niciun „stres” în acest sens, scrie BURSA.RO în urma unui interviu”
Codurile civil si penal precum si cele de procedura civila si penala sunt facute de AVOCATI pt AVOCATI cu scopul ca acestea sa le asigure venituri maxime lor si celor ce activeaza in SISTEMUL JUDICIAR nu au nimic comun cu JUSTITIABILII contributori.
Pentru solutionarea cu obiectivitate si celeritate a dosarelor trebuie infiintata institutia judecatorului de instructie, pentru a se exclude procedura restituirii dosarelor prin invocarea exceptiilor sau a chichitelor avocatesti. Mersul infaptuirii actului de justitie trebuie sa aiba un singur sens care sa ofere celeritate. In baza procedurilor actuale in unele cazuri, Justitia nici nu poate fi urnita din loc. Modelul ce include institutia judecatorului de instructie functioneaza in toate statele europene, insa “maharii” justitiei romane se opun adoptarii acestuia din cauza ca el nu ar corespunde intereselor nelegitime ale celor care au mafiotizat sistemul judiciar.
Tot pentru eficietizarea procesului judiciar prin solutionarea cu obiectivitate si celeritate a dosarelor precum si reducerea cheltuielilor judiciare, trebuie introdusa in procedura penala institutia pledarii faptuitorului ca vinovat.
Trebuie scoasa urgent din procedura penala institutia NUP-ului deoarece nu mai tin vrajelile juridice precum ca in Romania JUSTITIA precupeteste, in folosul cetateanului, “principiul legalitati” si nu pe cel al oportunitatii. Munca judiciara imensa pentru finalizarea unor asemenea solutii constituie un (balast) pe care tarile din UE nu-l intrebuinteaza. Solutionarea dosarelor penale cu NUP incarca mult si fara folos activitatea justitiarilor (procurorilor si politistilor). In prezent circa 80% din nr. total al dosarelor constituie “sterilitate” fara finalitate judiciara pozitiva pentru care sunt cheltuite sume fabuloase din bugetul statului.
Cercetarea penala trebuie facuta numai pentru cazurile in care sunt indicii si certitudini fata de vinovati, celelalte situatii pot fi clasate (folisind proceduri riguroase de responsabilizare) intr-o evidenta pasiva unde se pot aduce completari cu noi date si informatii incriminatorii aparute pentru reluarea cercetarii fiecarui caz.
Abrogarea art.18 indice 1 din codul penal si a procedurii speciale de arest preventiv pentru perioade limitate, deoarece, aceste proceduri instiga organele judiciare la negocierea solutiilor ce pot fi propuse in dosare. Trebuie introduse noi articole, in baza carora numai judecatorii pot aplica sanctiuni administrative ori amenzi penale, cu mentiuni clare pentru ce fapte si in ce conditii. Pronuntarea judecatorilor in vederea arestarilor preventive trebuie sa intervina in situatii de pericol clar stabilite pentru a ramane definitive pana la terminarea pedepsei penale cu inchisoarea.
Pentru eficientizarea muncii justitiarilor si satisfacerea cerintelor justitiabililor Codurile trebuie actualizate in conformitate cu cerintele reale ale unei societati moderne, diminuand la maximum posibil rolul avocatului in procesul de infaptuire a actului de justitie.
Codul penal trebuie sistematizat si completat, cu reglementarile din legile speciale care prevad pedepse penale (dupa care acestea sa fie abrogate). Anual trebuie revizuit (de catre cei cu atributii din puterea legislativa – care cu scuzele de rigoare fac orice, dar numai ceea ce ii trebuie societatii nu) pentru ca in functie de evolutia faptelor antisociale si a factorilor sociali determinanti sa se agraveze sau sa se diminueze pedepsele ce trebuie aplicate infractorilor, ori sa scoata sau sa introduca noi ilicite pe care le impune bunul mers al vietii si societatii.
Pentru a se apara cu siguranta o parte din valorile democratiei si responsabiliza clasa politica trebuie sa se introduca in codul penal si pedepsirea delictelor politice cu inchisoarea. Numai prin aplicarea acestor masuri vor putea fi inlaturate non-avlorile umane din politica romaneasca si intarita responsabilitatea individuala sau de grup.
In fiecare unitate teritorial-administrativa trebuie sa se infiinteze cel putin un birou local destinat procurorului care are in raspundere (arondare) localitatea respectiva unde acesta sa aiba intilniri periodice cu cetatenii care au ceva de spus in legatura cu starea infractionala sau ilegalitatile cunoscute in zona respectiva.
Justitiarul dupa ce i s-a repartizat dosarul spre instrumentare trebuie sa completeze sub semnatura, in mai multe exemplare, un formular cu regim special, cu date privind piesele din dosar, procedura (pasii) de urmat si termenii calendaristici stabiliti initial pentru solutionarea acestuia, pe baza carora sa se poata controla (intern sau extern), profesionalismul, celeritatea si obiectivitatea solutionarii cauzelor.
In toate organizatiile din sistemul judiciar sa se instituie prin act normativ statutul persoanei de contact “avertizorul public” care sa fie desemnata prin votul secret al membrilor organizatiei, cu statut de independent. Acesta sa sesize aspectele de coruptie interna inclusiv in cazul superiorilor sai, iar cand este cazul comisia pentru sanctionarea imoralitatii, din cadrul organizatiei desemnata tot prin vot, sa dispuna prin regim disciplinar excluderea din functia detinuta a justitiarului cu comportament imoral indiferent de rezultatul anchetei penale cand este cazul.
Orice justitiar sau om politic, care a savirsit o infractiune (exclusiv din culpa) trebuie, pedepsit suplimentar, fata de un infractor de drept comun ce ar comite aceiasi fapta si sa i se retraga toate drepturile si privilegiile care decurg din calitatea detinuta.
Sisitemul judiciar romanesc se poate eficientiza la maxim, pentru infaptuirea justitiei cu obiectivitate si celeritate precum si cheltuieli minime, prin copierea (aplicarea) Sistemului de Justitie CANADIAN, a Tribunalului Electronic, bazat pe stiinta ciberneticii judiciare. Completul de judecata este format dintr-un IT-ist sau cibernetician, un jurist si un calculator performant cu softul adecvat.