AcasăDezvaluiriAncheteCum s-a „sinucis” Doru Tulus

Cum s-a „sinucis” Doru Tulus

Pe langa cutremurele care au zguduit serios justitia de la noi, in lumea magistraturii se mai petrece o „drama” subterana. Este vorba despre deraierea pe o linie moarta a mai multor procurori care, aflati in functii de atata amar de vreme, ajunsesera sa creada ca ei au facut sistemul, ci nu ca sunt creatia acestuia.

DORU TULUS - Ex sef Sectia a II a DNA, in prezent Sef serviciu DNA
DANIEL MORAR - Ex procuror sef DNA, in prezent Judecator Curtea Constitutionala
CODRUT OLARU - Ex procuror sef DIICOT, in prezent Procuror general adjunct
LUCIAN PAPICI - Ex sef Sectia a I a DNA, in prezent Sef serviciu DNA

Da, ce-i drept,  Daniel Morar, Codrut Olaru, Lucian Papici si Doru Tulus au fost, cu toate controversele din jurul lor, niste deschizatori de drumuri in cruciada anticoruptie. Iata insa ca liniile se schimba total in magistratura, ca la hockey, iar cei patru membri marcanti ai asa-numitei „Fratii a procurorilor” au esuat lamentabil, cramponandu-se sa creada ca mai au influenta de alta data. Fara a avea insa puterea de a recunoaste ca s-au jucat prea mult cu focul dosarelor instrumentate la marginea legii si, astfel, au ajuns ca in cele din urma sa se sinucida profesional. Dupa cum este si cazul „ultimului mohican” de la DNA, altadata temutul procuror Doru Tulus.

Jos de pe piedestal

Erau vremuri in care pana si cei aflati de aceeasi parte a baricadei legii, indiferent ca era vorba de anchetatorii din politie sau de judecatorii la care ajungeau dosarele, se temeau de cei din „Fratie”. Puterea si influenta lor era atat de umflata de legendele privind comenzile pe care le executau, incat multi se si considerau bagati la bulau doar atunci cand aflau ca speta lor urma sa fie instrumentata de unul din cei patru. Iar frustrarea celorlalti, care lucrau din greu, chiar daca nu se aflau in lumina reflectoarelor, la cele mai rasunatoare dosare, a crescut simtitor, mai ales ca nici macar nu erau amintiti, la „si altii”, in comunicatele care anuntau destructurarea unei noi grupari mafiote sau retinerea unui politican de marca. Insa respectivii procurori erau greu de dat jos de pe piedestalul pe care fusesera cocotati, mai ales ca partenerii externi ii aveau in fata ochilor doar pe Daniel Morar, Codrut Olaru, Doru Tulus sau Lucian Papici. Iata insa ca mandatele acestora nu au mai fost prelungite si, totusi, exista justitie si dupa ce au ajuns, cu totii, in functii onorabile, dar unde nu mai au puterea de altadata…

Restauratia a esuat!

Se pare ca lovitura prin care si-au facut singuri zob imaginea de procurori aflati doar in slujba legii a fost chiar cramponarea cu care s-au agatat de pastrarea functiilor. Da, au fost acuzati de nenumarate ori ca in anchetele pe care le derulau au recurs la santaj sau au facut intelegeri peste limita legii, dar niciodata un procuror nu o sa fie placut. Insa ceea ce a dus la sinuciderea lor profesionala a fost, de fapt, dupa promisiunile si aranjamentele in care s-au complacut, disperarea cu care continua sa se laude aiurea ca se mai afla la butoanele justitiei. Cum se spune, au imbatranit urat in aceasta meserie, desi nici numarul imens de achitari rusinoase sau viciile de procedura constatate de catre judecatori nu au lasat o impresie prea buna in urma lor. Insa cei din „Fratie” au incercat o adevarata restauratie in magistratura, numai ca prea putini dintre colegi s-au aratat dispusi sa se mai alinieze in spatele lor.

Fumurile lui Tulus

Si nu este decat vina lor ca au ajuns acum pe posturi mai mult decorative, decat operationale. Indiferent ca au fost avansati judecator la Curtea Constitutionala (Daniel Morar) si procuror general adjunct( Codrut Olaru) sau retrogradati simpli sefi de Servicii in cadrul DNA, ca Lucian Papici sau Doru Tulus. De altfel, descrierea pe care unii martori oculari au facut-o scenei in care impresarul Giovanni Becali a rabufnit cand Tulus l-a intampinat cu picioarele pe birou si suflandu-i in nas fumul de la trabuc este relevanta despre cum avea loc o audiere, pe cand acesta din urma era seful Sectiei a II-a penala din DNA. Iar cand Becali i-a cerut sa nu mai fumeze, ca el e bolnav de inima si nu are voie sa inhaleze fum, raspunsul unui procuror sef aflat intr-o postura oficiala ar fi fost unul naucitor: „ Ba, tu esti sanatos la cap? Vrei sa nu mai ajungi acasa din biroul asta?”

author avatar
Catalin Tache
9.401 afisari

5 COMENTARII

  1. Pentru eficientizarea si optimizarea SISTEMULUI JUDICIAR este necesara organizarea unor structuri cu ierarhii interne cat mai reduse si cat mai simpliste pentru a se intari independenta, inegritatea, competenta profesionala si responsabilitatea personalului care activeaza in acest domeniu.
    Herupismul care a stat la baza hotararilor-necugetate de infiintare si mai ales de organizare a D.N.A. si D.I.I.C.O.T. apoi de extindere discretionara a structurilor sale centrale si teitoriale denota ca in Romania coruptia si crima organizata sunt socotite de unii lipsiti de viziune/previziune fenomene sociale vesnice si continue (fara de intrerupere) manifestate la cote maxime.
    La nivelul tarii nu s-a facut niciodata o abordare sistemica referitoare la analiza PREVENIRII in mod sistematic a imoralitatilor si a vulnerabilitatilor privind coruptia de catre MANAGERII autoritatilor publice centrale si teritoriale sau locale (vezi ATOP). Aceasta situatie a determinat pe de o parte cresterea sau intretinerea artificiala a celor doua fenomene de criminalitate, iar pe cealalta parte s-au adoptat mai curand hotarari neitemeiate pentru dezvoltarea organigramelor celor doua structuri ce au ca si consecinte irosirea de resurse si in mod categoric ineficienta operativa.
    Structura organizatorica a celor doua entitati judiciare D.N.A. D.I.I.C.O.T. din cadrul Ministeruilui Public este de tip administrativ si nu operativ asa cum o cere realitatea obiectiva(a se verifica cum sunt organizate si functioneaza asemenea structuri in tari din U.E. precum Spania si Italia) avand subunitati in fiecare judet unde se mentine la un nivel superior cardasia negocierilor MAFIOTE intre faptuitori si justitiari, ceea ce determina interes din partea autoritatilor, pentru mentinerea vesnica a acestor organizatii si nu se vor aplica solutii specifice diminuarii la maxim posibil a criminalitatii.
    Structurile teritoriale sunt create mai mult pentru a se pastra obedienta in sistem ori pentru ca deciziile juridice sau verdictele sa fie controlate de anumite grupuri de interese, situatie care afecteaza independenta, integritatea si competenta profesionala a lucratorilor devotati, capabili sau combativi.

  2. DEPOLITIZAREA JUSTITIEI.În vederea eliminării deficienţelor existente in JUSTITIE este necesară, DEPOLITIZAREA (decuplarea ei de sistemul politic) sau respingerea amestecului deciziei politice in functionarea sistemului judiciar. Ca atare normele ce reglementează “compoziţia” Curţii Constituţionale a României(CCR) şi a Consiliului Superior al Magistraturii(CSM) precum şi unele proceduri judiciare trebuie revizuite astfel:
    A.Pentru normalizarea activităţii C.C.R. se impun următoarele modificări;
    – nr. membrilor să fie mărit de la 9 la 11, vârsta acestora să nu depăşească 62 de ani;
    – membrii să fie alesi pentru o perioadă de cel mult 5 ani;
    – 8 din nr. total de 11 membrii, să fie desemnaţi de către cele 16 Curţi de Apel din România (prin unul din algoritmi, fie primele 8 în primul mandat şi urmatoarele 8 în al doilea mandat, fie grupate câte două Curţi de Apel să-şi desemneze în comun cate un reprezentant de fiecare data), 1 candidat să fie desemnat de I.C.C.J. şi 2 din partea senatelor universităţilor de drept din Romania care se clasează în primele 2 locuri datorită numărului de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani;
    B.Componenţa C.S.M. trebuie să asigure “conectarea sau racordarea” justiţiei la nevoia socială de dreptate si ordine publică firească. Pentru aceasta este necesar ca cei 25 de membri să fie aleşi pe un termen de 3 ani (unii cu prezenţă permanentă-funcţie de nevoile impuse de buna funcţionare a structurii, alţii doar atunci când sunt necesare consultări, dezbateri ori de adoptat hotărâri în plen). Din motive de obiectivitate si eficienta se impune ca structura C.S.M. să aibă urmatoarea componenţă;
    – 14 jurişti (situaţi pe funcţii de execuţie sau de comandă cu o vechime de cel puţin 5 ani în structurile respective) desemnaţi de către colegiile de conducere şi liderii de sindicat (federaţii) din fiecare minister;
    – 2 şefii ai direcţiilor de personal (cadre) din M.J. şi respectiv din Parchetul General;
    – 3 membrii desemnaţi de colegiile de conducere ale Poliţiei Romane, S.R.I. şi S.I.E.;
    – 1 membru desemnat de I.N.M.;
    – 1 membru din partea Uniunii Barourilor de Avocaţi din România;
    – 2 membri desemnaţi de Universităţile de Drept din România care se clasează în primele 2 locuri datorită numărului de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani;
    – 1 membru marcant desemnat de Clubul Roman de Presă;
    – 1 membru desemnat de instituţia Avocatul Poporului a cărui rol activ în societate lipseşte cu desăvârşire, deoarece are un statut confuz competenţele sale nu sunt clar delimitate, administrative sau de justiţie.
    Inspectiile judiciare pentru judecatori si procurori raman cu acelasi statut existent.

  3. PENTRU DISCIPLINAREA SISTEMULUI JUDICIAR. Referitor la regimul disciplinar pentru eliminarea lacunelor care permit manifestarea subiectivismului, in aplicarea acestuia, la nivelul structurilor componente ale sistemului judiciar (valabil si pentru militari,guvernanti,parlamentari, functionari simpli sau cu statut special), reglementarile in cauza trebuie modificate si completate atat din punct de vedere al continutului in materie cat si al aplicarii procedurilor, in sensul ca abaterile disciplinare sa fie clar delimitate pe grade de gravitate (ex. cuprinse in trei categorii, usoare, grave si foarte grave), iar incadrarile juridice pentru aplicarea de sanctiuni sa fie strict stipulate pe fiecare tip si gen de fapta.
    Un aspect important in cadrul completarii reglementarilor pe linia regimului
    disciplinar il constituie cel privitor la prescrierea raspunderii disciplinare. Referitor la acest aspect modificarile la reglementarile existente trebuie sa prevada ca atunci cand fapta comisa atrage dupa sine si alte raspunderi, materiala, contraventionala sau penala, prescrierea abateri disciplinare sa aiba acelasi termen cu cel prevazut in cazul acestora sanctiuni. Altfel asistam la tot felul de paradoxuri, gen vinovatul rasunde penal dar fapta este prescrisa pentru a raspunde si disciplinar, etc.

  4. Ar trebui ca numele prourorilor care instrumenteaza un caz ,s nu fie public.Orice dosar instrumenteaza ,sa vedem pe cine mai acuza ,,hotii”de apartenenta politica

  5. a,pai daca insusi Giovani afost jignit de acest procuror e graaaav!Ioan Becali este unul din marii derbedei ai acestei tzari,unu care o viata intreaga s-a tinut de magarii financiare,fentind statul nonstop.pe golanu asta vreti sa il faceti victima??? trebuia sa ii dea fum de trabuc in nas coua nopti si o zi.adica la pocher nu il deranja fumu.

Comments are closed.

Zenville

Ultimele știri

proger