Formeaza prima linie de „sinucigasi” trimisi in fata „plutonului de executie” a DNA. Pentru ca, din cei 137 de suspecti in dosarul securizarii frontierelor, cei mai vulnerabili sunt ofiterii superiori care au facut parte din comisiile speciale desemnate de catre MAI pentru a negocia cu firma germana EADS Deuschland GmbH acordarea fara licitatie a unui contract cu o valoare totala de aproape un miliard de euro.
Si chiar daca ofiterii implicati sustin, in marea lor majoritate, ca ei nu au facut decat sa dezbata chestiuni tehnice, avizele faborabile date implementarii atat de pagubosului contract pentru statul roman ii poate costa al naibi de mult. Iar cum pe lista scurta a celor care vor fi chemati sa dea cu subsemnatul in fata procurorilor Laurei Codruta Kovesi se numara, dupa cum sustin sursele noastre, nu mai putin de 12 astfel de chestori kamikaze, se poate vorbi de producerea unui adevarat cutremur in Ministerul de Interne. Pentru ca, desi unii dintre ei sunt acum in rezerva, acestia continua sa pastreze o mare influenta, aflandu -se in continuare la butoanele subterane ale MAI.
„Experti” de sacrificiu
Prima comisie care a fost trimisa sa dea piept cu specialistii germani de la EADS a fost intocmita la ordinul lui Ioan Rus.
Astfel ca, normal, unii dintre membrii respectivei comisii tehnice au fost perceputi ca fiind oameni fideli generalului Virgil Ardelean, „Vulpea” reprezentand inca de atunci „falanga informationala” a „Grupului de la Cluj” in cadrul MAI. Insa cum contractul, dupa cate au reusit sa afle procurorii DNA, era oricum „rezervat” pentru germanii de la EADS, care, in acelasi timp, deja negociau forma de acordare a primei spagi de patru milioane de euro, reiese foarte clar ca rolul ofiterilor MAI asezati la masa „negocierilor” a fost strict unul de decor. Mai ales ca, dupa doar vreo patru luni, odata cu preluarea portofoliului Internelor de catre Marian Saniuta, prima comisie si-a dat OK-ul formal si contractul a putut fi semnat.
Si s-a eliberat astfel o noua transa din spaga care, dupa cum sustin procurorii DNA, s-a ridicat in total la peste 33 de milioane de euro. Bani care au fost impartiti „frateste” intre mai multi conducatori din MAI, care si-au luat partea leului, restul ajungand la doi dintre „confratii” de combinatii de la Secretariatul General al Guvernului.
De ce-a strigat Blaga „hotii”
Insa toata afacerea cu implementarea Sistemului Integrat de Supraveghere a Frontierelor parea sa pice odata cu venirea in fruntea Minsiterului de Interne a pedelistului Vasile Blaga. Pentru ca una dintre prioritatile absolute ale mandatului „Buldogului” a fost denuntarea publica a contractului semnat cu EADS.
Mai mult chiar, Blaga s-a pus si pe facut plangeri penale, denuntand ca intermediarii afacerii ar fi fost mai multi chestori din MAI, in frunte cu controversatul Toma Zaharia. Si, bineinteles, parca pentru a da o mana de ajutor anchetatorilor, a mai intocmit o comisie de analiza, formata din proprii sai oameni de incredere. Numai ca, surpriza de proportii, consilierii lui Blaga nu doar ca nu au mai facut valuri dupa eruptia de indignare de la inceput, dar pare ca s-au convins si ei destul de repede ca nu castiga nimic daca le pun bete in roate „baietilor destepti” de la EADS. Asa ca, dupa cum reiese din actele contabile intrate acum in posesia procurorilor, tocmai pe mandatul lui Vasile Blaga, cel care a preluat Internele urland si spumegand la adresa „hotilor” din MAI care s-au vandut nemtilor de la EADS, s-au facut apoi cele mai mari plati catre aceeasi firma EADS! Asa ca avansarea cu pasi repezi a anchetei in acest caz s-ar putea sa nu-l mai entuziasmeze chiar atat de mult pe Blaga ca atunci cand declara ca „ avem un contract de 650 miloane de euro, cu extindere la un miliard, si care nu are decat o definitie generala: securizarea frontierelor”.
Care pe care
In total, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, lista persoanelor care urmeaza sa fie audiate in dosarul EADS numara nu mai putin de 137 de nume.
Pana acum cel putin, pentru ca, mai mult decat sigur, viitoarele „spovedanii” vor ingrosa serios randurile acuzatilor, mai ales la varful piramidei politice. Deocamdata, primii care intra in sarabanda audierilor sunt unii dintre fostii oameni de incredere ai lui Ioan Rus si Vasile Blaga. Iar acestia par a avea o adevarata misiune sinucigasa, indiferent ca doar au dat un aviz tehnic favorabil sau au participat la efectuarea platilor de sute si sute de milioane de euro catre EADS. Pentru ca, daca isi asuma exclusiv decizia, chiar daca nu au luat bani direct de pe urma atribuirii acestui contract, vinovatia lor este cu atat mai mare. Pentru ca, dupa cum vor incerca sa probeze procurorii anticoruptie, ei au beneficiat de cu totul alte avantaje, chiar daca nu direct materiale, pentru ca au inchis ochii la „frectia” de contract semnat cu EADS. Si anume au fost pastrati pe importante functii de conducere sau au fost promovati drept recompensa. Asa ca ar putea alege „raul mai mic”, recunoscand apartenenta la grupurile infractionale organizate la cel mai inalt nivel al politicienilor care s-au perindat la sefia Internelor. Si despre care exista suspiciuni ca au incasat buna parte din cele 33 de milioane de euro oferite de catre nemtii de la EADS. Chiar daca, pentru aceasta, desigur, trebuie sa-i identifice pe acei ministri care le-au dat ordin sa intre in comisii si sa nu miste in front.
poate DNA are in vedere, in intelegerea mecanismului, si cum s au achizitionat 3 elicoptere pentru MAI, in 2001, pentru mai bine de 15 milioane de euro, sensibil mai mult decat in acelasi an a achizitionat politia suedeza in acelasi an. achizitia a fost facuta de la Eurocopter Germania, divizie a EADS
Toate achizitiile publice din MAI facute in ultimii 25 de ani au constituit JAF NATIONAL asupra bugetului statului comis in numele modernizarii ministerului, politiei, jandarmeriei, pompierilor, etc. Din aceste furaciuni pe langa conturi umflate in strainatate au aparut VILE si CASTELE cu epoleti in diverse localitati din tara si din tari straine. Asa s-a construit MAFIA in gherele caruia se afla Ro.
Dacă vreunul dintre cei care au furat ori au pus botul la banii Țării se află cumva MAI PRESUS DE LEGE, apoi să nu răspundă, însă cine s-a mânjit, să se spele singur la latrina pușcăriei, așa cu i se cuvine iar banii să fie restituiți bugetului. Nu este normal așa ?
„Pierderi de un milliard de lei.
După ce a încheiat 2012 cu pierderi de un miliard de lei, CFR Călători SA se află, în momentul de faţă, într-o situaţie extrem de critică, din cauza unor datorii imense către diverse firme private.
Furnizorul de motorină poate cere în orice moment insolvenţa companiei, pentru o datorie de 20 de milioane de euro.
Ultimul control realizat la CFR Călători SA, la sfârşitul anului trecut(cand manager privat era DOROBANTU VALENTIN), de către inspectorii Corpului de Control al ministrului Transporturilor, a scos la iveală situaţia dezastruoasă a companiei.
După ce societatea a încheiat anul 2012 cu pierderi de un miliard de lei şi datorii de 1,67 miliarde de lei, inspectorii au descoperit că CFR Călători se află, în momentul de faţă(cand este condusa de SECARA VASILE) , „într-o situaţie critică, deoarece furnizorul de motorină, SC Oscar Downstream SRL, poate cere în orice moment insolvenţa companiei”.
Inspectorii susţin în raportul lor că situaţia economică dezastruoasă a fost cauzată de o serie de achiziţii dubioase şi de o serie de contracte ce au adus companiei prejudicii de zeci de milioane de euro.
Inspectorii exemplifică cu contracte de achiziţii de carburant, de reparaţii a vagoanelor şi de achiziţii de vagoane ce aveau componente din azbest.
Inspectorii spun că din inventarul de vagoane al CFR Călători SA a fost utilizat doar 45% în 2012 şi 43% în 2013.
„Necesarul de vagoane nu s-a asigurat niciodată, atât în 2012, cât şi în 2013”, susţin inspectorii. Totodată, au dispărut subit mai multe vagoane.
„În fiecare an se retrag din circulaţie mai multe vagoane decât cele care revin. În 2012, s-au retras pentru reparaţii 620 de vagoane şi s-au repus în circulaţie doar 371. În 2013, raportul a fost de 347 de vagoane trimise şi doar 269 repuse în circulaţie”, spun inspectorii în raportul lor.
Cu privire la înmatricularea vagoanelor, inspectorii au constatat:
„Înmatricularea vagoanelor este mai mult decât deficitară. La momentul controlului, doar 141 de vagoane sunt înmatriculate, din totalul de 2.356 de vagoane din parcul de inventar. Sunt pregătite doar 78 de vagoane pentru înmatriculare”.
Marele politician si om de stiinta american, Dwight Waldo (1913 – 27 octombrie 2000), in teoria sa sustine ca, in exercitarea atributiilor, cei ce detin functii publice, trebuie sa aiba in vedere 12 obligatii mai importante si anume, fata de: 1- constitutie; 2 – legi; 3 – natiune si tara; 4 – democratie; 5 – normele de organizare birocratica; 6 – profesie si profesionalism; 7- familie si prieteni; 8 – sine; 9 – colectivitatile cu care vin in contact; 10 – interesul public sau bunastarea generala; 11- umanitate sau lume; 12 – Dumnezeu sau religie.
In Ro nu se respecta niciuna din obligatii fiinca cei ce exercita functii publice nu au nici un Dumnezeu………..
Promovarea in functie precum si avansarea in grad profesional, in baza procedurilor statuate de bunul plac al unor factori cu putere discretionara de decizie sau de influenta din minister ori din afara acestuia (in mod preferential a personalului ce desfasoara activitati sau servicii colaterale celor de baza – operative si care trebuiau externalizate din sistem conform angajamentelor luate de autorităţile romane fata de cele europene) constituie cauze principale ce afecteaza atat independenta cat si integritatea profesionala.
In acest mod s-a dezvoltat intens dependenta unor lucratori de factorii nocivi (politizare, traficul de influienta, santaj etc.) bunului mers al sistemului de ordine publica si a celui judiciar, iar camelionismul, obiedienta si clientelismul au devenit (sunt) stari de normalitate in cadrul relatiilor profesionale.
Avansarea in grad, la „exceptional” fara just temei, cu usurinta, fara examene exigente si fara a se tine cont totdeauna de varsta si vechimea ori experienta in munca a personalului, a condus la situatia pardoxala ca, in cei 22 de ani parcursi dupa 1989, in randul efectivelor de cadre sa predomine nr. celor cu grade superioare.
Aplicarea acestor proceduri discretionare a permis de asemenea avansarea in mod exceptional si fara scrupule a unor agenti sau subofiteri la grade de ofiter, inclusiv de chestor ceea ce a determinat mentinerea submediocritatii in sistem precum si realizarea de contraperformante in munca operativa specifica, definite de critici ca rezultate caracteristice ori specifice unui sistem neperformant.
Tot in cei 25 ani de „democratie originala” nu a fost dat publicitatii nici un caz de avansare (FARA NUMAR) in grad profesional, de general sau chestor pentru fapte remarcabile (de eroism ori in domeniul stiintei) ori pentru vreo lovitura (grea sau usoara) data marii infractionalitatii ori rezolvarii unor situatii de criza a sistemului.
Scopul multor doritori de a obtine gradul de general (chestor) la cerere a fost fie sa-si prelungeasca sederea in activitate (pentru a asigura spatele unor afaceri necurate) fie pentru a-si crea anumite imunitati (anchetarea sa fie de competenta instantei superioare) in cazul in care abuzurile si ilegalitatile lor ar putea fi descoperite.
De asemenea au fost avansati la exceptional (FARA LIMITA) din diverse interese neligitime, in detrimentul celor merituosi sau profesionistilor cu rezultate, cadre care nu au nimic comun cu munca operativa, acestea activand in structurile, de asigurare tehnico-materiala si financiara, in domeniile serviciilor publice administrative, eliberari permise si inmatriculari auto, pasapoarte, evidenta populatiei si cultural-sportive sau artistice, care de multe ori prin comportamentul lor necorespunzator in public au adus prejudicii grave imaginii si autoritatii institutiei politiei.
Categoriile de personal mentionate, din domeniile serviciilor publice administrative sunt purtatori abuzivi de uniforme si grade profesionale destinate celor cu statut special si afecteaza grav munca operativa slabind in acelasi timp autoritatea judiciaristilor si proximistilor din Politia Nationala.
Ocuparea functiilor manageriale pe baza altor criterii decat cele de competenta, integritate si moralitate a condus in multe situatii la compromiterea actului de conducere si a celui decizional precum si la cresterea apetitului semidoctilor de a accede in posturi managerile.
Astfel in multe cazuri exercitarea functiei de conducere este similara cu manifestarea unor atitudini de „caprarie specifice societatii de tip retro a epocii de aur” fata de subordonati sau cu cosmetizarea raportarilor excesive de situatii eronate ori de date statistice aberante.
In alte situatii aportul mangerial „al conducatorilor de paie” consta doar in corectari banale de natura morfologica si gramaticala sau completari cu sinonime a materialelor de lucru din care unele sunt umplutura pentru a justifica sarcinile de serviciu fictive ale „pilosilor”.
Multi asa zisi manageri din structurile centrale sau operative indeplineasc doar rolul unor curele de transmisie sau cozi de topor ce contribuie la banalizarea actului managerial ori disolutia autoritatii structurilor.
Starea de fapt existenta in sistem datorata conditiilor favorabile nefiresti mentionate, au oferit posibilitatea de a se forta in mod nejustificat infiintarea a tot mai multe functii de conducere si drept urmare in structurile interne au fost create foarte multe forme (organizatorice) fara fond, ceea ce a determinat cresterea in mod daunator a proportiei functiilor platite pentru manageriat si auxiliare in totalul posturilor. Situatia descria a condus la sporirea cheltuielilor inutile de resurse, iar starea de fapt negativa afecteaza atat eficienta rezolvarii problemelor operative cat si procesul de descentralizare a activitatii sistemului.
Folosirea unor astfel de proceduri discretionare, neprincipiale, aberante de promovare in cariera ori de a forma inalti functionari publici a redus in mod categoric posibilitatea elaborarii de decizii pertinente ori de politici publice adecvate, care sa conduca la performarea sistemului de ordine si siguranta publica.
In ultimii 25 de ani s-a promovat o politica de cadre interna ce a incurajat goana dupa functii de conducere si sporirea nr. acestora in detrimentul specializarii personalului pe diferite domenii si linii de munca specifice sistemului si care presupune un singur sens al evolutiei (ireversibile) in cariera spre cote superioare pana la un nivel de competenta pe care il poate atinge(dovedi) fiecare dupa pregatirea si capacitatile sale intelectuale ceea ce ofera si un cadru de stabilitate salariala personala ridicata dar si pe post.
Asemenea deficiente au generat multe anomalii (chiar daca se spune ca functia bate gradul, avansarea in grad, in multe cazuri fara noima si promovarea in functie pe alte criterii decat cele de competenta), care au indus sistemului de ordine si siguranta publica mult regres, obtinandu-se rezultate mediocre (submediocre) si a instituit in cariera profesionala a multora (unii chiar nevinovati care puteau constitui corpuri de elita) trasee cu multe urcusuri si coborisuri de tip dinti de fierastrau in locul unor evolutii ascendente de tip plan inclinat cu unghi constant sau variabil in sens pozitiv.
Ponderea celor cu functii si grade superioare in randul efectivelor este foarte mare si are consecinte negative atat in detrimentul muncii de conducere, conceptie cat si al celei de executie, toate acestea au fost posibile datorita dezvoltarii unui sistem clientelar (coruptibil), care a permis oricarui factor de decizie mai ales din societatea politica sa dispuna cu privire la ocuparea oricand si de catre oricine a unei functii publice (mai ales de conducere) bineinteles cu achitarea obligatiilor impuse (destul de insemnate si periculoase) care au constat in bani, bunuri de mare valoare ori alte favoruri sau amenintari-santajari. Neajunsurile mentionate sunt determinante din cauza perpetuarii si mentinerii procesului de cameleonizare politica a functionarilor publici cu statut special si slabirea eficientei sistemului ceea ce se reflecta in final in cresterea nesigurantei publice a cetatenilor si banalizarea actului de justitie.