Avem contractul rachetelor! Guvernul român, în genunchi în fața Raytheon!

La ora la care scriu aceste rânduri, o importantă delegație militară franceză tocmai ce a descins la București. Pentru a cere explicații cu privire la ”bătaia de joc” cu care partea română ar fi tratat contractele de înzestrarea Armatei Române câștigate prin licitații de către companii de renume din Hexagon. Iar nervozitatea părții franceze este cu atât mai acută, cu cât nimic din ce s-a disuctat la Paris la recenta vizită a delegației guvernamentale conduse de chiar premierul Ludovic Orban nu se concretizează! Și ținând cont de tensiunea fără precedent existentă între cele două state – între care, culmea, există atât un parteneriat strategic, cât și o ”foaie comună de parcurs”- reacțiile nu vor întârzia să apară. Unele care însă, din păcate, ne vor costa pe toți, nu doar pe ministrul Apărării, Nicolae Ionel Ciucă!

Cel care a târât Guvernul României în acest incident diplomatic. Și care, până pe data de 11 decembrie va trebui ”să dea cu subsemnatul” la Comisia Europeană pentru nerespectarea competivității prin tot felul de subterfugii. Așa după cum o indică adresa nr. K1/133 din 29 octombrie 2020, sub antetul Ministerului Afacerilor Externe – Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene, intrată în posesia noastră și pe care o redăm integral.

Explicații până pe 11 decembrie!

” În baza bunei colaborări profesionale și instituționale, având în vedere atribuțiile instituției noastre în coordonarea și supravegherea fundamentării pozițiilor naționale care urmează a fi comunicate Comisiei Europene, în cadrul solicitării de informații ale acesteia transmise prin intermediul bazei de date EU Pilot, vă aducem la cunoștință că instituția UE a transmis o solicitare de informații privind anumite achiziții de tehnică militară. Regăsiți, anexat prezentei scrisori, raportul dosarului și scrisoarea Comisiei Europene care detaliază informațiile  solicitate. Având în vedere importanța soluționării problematicii sesizate de instituția UE în dosarul EUP(2020) 9751, pentru a preîntâmpina declanșarea unei acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor de stat membru, vă adresăm rugămintea de a ne transmite, până la data de 11 decembrie 2020, un răspuns raportat la actele legislative UE din competența instituției dumneavoastră”.

De asemenea, anexa la care trebuie să răspundă acum Ministerul Apărării Naționale nu lasă loc de dubii în ceea ce privește ”investigația” europeană declanșată după ce generalul Ciucă a ”deturnat” contractele de armament în regim G2G exclusiv către Administrația SUA. ” În mod similar, serviciile Comisiei ar dori să atragă atenția autorităților române asupra cerințelor specifice legate de achiziționarea de vehicule blindate Piranha 5. Informațiile de care dispun serviciile Comisiei sugerează că și în acest caz a fost pus în aplicare un program de compensare în legătură cu achizițiile publice respective. Se pare că ofertantul câștigător, societatea americană General Dynamics European Land Systems ( GDELS) s-a angajat să proudcă majoritatea vehiculelor blindate în România în cadrul unui „acord de cooperare strategică” cu societatea locală Uzina Mecanică București și să transfere tehnologii către entități românești.”

230.000 dolari, avionul lui Ciucă!

Însă pentru a înțelege mai bine pentru ce a intrat România în război cu Franța și celelate ”motoare” economice ale UE, riscând acum sancțiuni drastice din partea Comisiei Europene trebuie relatat musai un episod recent. Care arată adevărata natură a ”parteneriatului strategic”, cel ”pe persoană fizică”, dintre ministrul Apărării român Nicolae Ionel Ciucă și secretarul american al Apărării, Mark Esper. Cel pe care Donald Trump l-a aruncat deja din fruntea Pentagon-ului ca și pe o măsea stricată.

Astfel, înainte să plece în Statele Unite ale Americii, ”partenerul strategic” i-a propus generalului Ciucă să îl ajute cu deplasarea. Iar Ciucă era atât de mândru că americanii trimit special un avion pentru el… Dar doar până în ziua în care aceștia i-au trimis factura de 230.000 dolari! Și cum nimeni din Ministerul Apărării Naționale nu a avut totuși inconștiența să semneze un așa decont, ditamai generalul Ciucă a fost nevoit să plece în SUA cu o banală cursă de linie… Cam asta fiind treaba cu ”parteneriatul” cu SUA, chiar și pentru un om ca Nicolae Ionel Ciucă, care a băgat atâtea miliarde de dolari în buzunarul oamenilor lui Esper, încât puteau și aceștia să-i ofere barem un zbor gratis… Numai că, până să dea cu subsemnatul pe 11 decembrie, un nou scandal se ivește la orizont. Totul după ce același ministru Ciucă a fost în celebra vizită din Israel, unde a simțit nevoia să semneze un memorandum cu Elbit pentru achiziția de drone Hermes. Noul politician liberal Nicolae Ionel Ciucă simțind nevoia să transforme Armata României în agent electoral și să anunțe că produce dronele israeliene la Craiova. Exact în circumscripția unde candidează din partea Partidului Național Liberal. Și astfel devine de înțeles și cum de Elbit Israel a spus un preț inițial și apoi va veni cu un altul, că doar la Craiova nu se poate produce la prețurile impuse… Deci, o altă ”boroboață” a ”generalului Slide”! Prietenii știu foarte bine de ce. Ca și cea din ”scandalul corvetelor”, acolo unde Damen a solicitat deja Ministerului Economiei un ajutor de stat de 50 milioane de euro. Cu înțelegerea tacită că dacă primesc banii, atunci se potolesc cu procesele care blochează demararea programului strategic de corvete. Numai că în același timp ar vrea să primească și niscai subcontractări de la Naval Group. Semn că tripleta Ciucă – Savu – Popescu nu doarme…

”Memorandum of Understanding Between”…

Fiind vorba de amănunte strict secrete ținând de securitatea națională a României nu vom publica integral documentul oficial intrat în posesia noastră și intitulat ” Memorandum of Understanding Between, The Ministry of National Defence of Romania and The Ministry of Economy, Energy, and the Business Environment of Romania and Raytheon Conmpany related to Technological and Industrial Cooperation in connection with the acquisition of Naval Strike Missile Coastal Defense System (NSM CDS) – (in Romanian ” Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă”). Cu specificația că, totuși, ne aflăm și în posesia tuturor anexelor secretizate… În schimb, ținând cont de miza ”contractului rachetelor antinavă” pentru securitatea națională și mai ales pentru ca orice contribuabil român să înțeleagă cum ”negociază” statul român pentru el, vom publica observațiile structurilor contrainformative cu privire la acest document oficial. Unul care arată nu doar cum Guvernul României se pune în genunchi în fața unei simple companii private, fie ea și Raytheon din SUA, dar mai ales cum aruncăm cu miliardele doar pentru a ne crea practic singuri evidente ”vulnerabilități” la adresa securității naționale.

Fără Offset!

” La acest moment nu există vreo decizie a Guvernului României în acest sens. Există doar decizia MApN, Guvernul nu a aprobat încă nimic”.

” Aici avem o contradicție majoră. Aprobarea DSCA stipulează clar ”fără Offset” (adică fără cooperare industrială). Nu are valoare punctul 3 din LOR for LOA, aprobarea achiziției de către DSCA, în baza căreia se obține aprobarea Congresului, spune clar „fără cooperare industrială„. În concluzie, expresia ”desire the exploration of potential technological and industrial cooperation opportunities” înseamnă … ”NIMIC”.

”Se recunoaște clar că clauza „ 2. Scope of Discussions” și „ 3. Definitive Documents” (clauze esențiale pentru o cooperare tehnologică și industrială reală) nu sunt clauze obligatorii părților așa cum sunt clauzele de la 4 la 12. Mai mult, se precizează foarte clar că un contract de cooperare tehnologică și industrială este subiect a multor constrângeri, care nu depind de partea română. De observat că doar cu punctul a), Raytheon poate cu ușurință refuza semnarea Contractului. Interesant este că chiar la acest moment, la punctul b), cu decizia DSCA, Raytheon este asigurat că nu poate semna Contractul. Nu în ultimul rând, punctul d) oferă clar posibilitatea lui Raytheon să refuze semnarea Contractului dacă termenii nu sunt pe standardul lui ( cel mai pobabil este vorba de condițiile standard de vânzare Raytheon care implică zero riscuri asociate). La acest moment, partea română nu cunoaște aceste limitări și este foarte posibil ca Contractul să nu fie semnat pentru că Raytheon nu își va asuma niciun risc”.

” Practic cum este vorba de o clauză obligatorie, Guvernul României recunoaște că clauza 2 este furnizată DOAR pentru motive legislative. Mai mult, este extrem de grav faptul că se precizează clar că MApN și MEEMA poate utiliza clauza 2 cu scopul expres DOAR pentru asigurarea legislației și fondurilor în vederea aprobării achiziției NSM CDS. Adică, chiar Guvernul, prin MApN și MEEMA recunoaște că scopul clauzei 2 este pentru obținerea aprobării achiziției, ci nu pentru semnarea Contractului de cooperare tehnologică și industrială, care oricum este foarte bine condiționată la punctul 4”.

” Așa cum se menționează la clauza 4, clauza 2 nu este obligatorie părților. Așa cum se poate observa, sunt lucruri mult prea generale fără un obiectiv clar – părțile lucrează să identifice cele mai bune oportunități de cooperare. Practic, în detalierea direcțiilor se recunoaște imposibilitatea atingerii cooperării. Dimensiunea contractului este mult prea mică pentru a se putea justifica economic „manufacturing„ platformelor auto. Același lucru se poate spune și despre componentele electronice sau plăci de circuit. Trebuie reamintit că la clauza 4 punctul a) este menționat un ”due diligence” financiar, legal, strategic…, deci este evident că cele menționate mai sus au DOAR scop de inducere în eroare a factorilor de decizie cum că va exista o astfel de cooperare pe această direcție. Industrial vorbind este imposibil fără o investiție majoră și atunci se pune întrebarea dacă această investiție se justifică în cazul unui contract de achiziție limitat. Cu siguranță nu…”

” Mai mult, referitor la întreținere (maintenance) se vorbește doar de sistem, NU și de racheta în sine! Oricum și această întreținere este menționată la un nivel redus. Se vorbește de întreținere complexă de nivel ”D” doar pentru platformele auto. Și atunci se pune întrebarea unde este marea cooperare tehnologică și industrială ( azi există în România suficiente capabilități în acest domeniu al platformelor auto)”

”Practic acest punct 5) nu ar trebui menționat întrucât se recunoaște că este în sarcina guvernului SUA. Din nou se încearcă manipularea factorilor de decizie. Dacă se analizează cu atenție clauza 2 în comparație cu prevederile HG 630/2018, unde interesul esențial era obținut prin ( a. integrarea de elemente componente ale Sistemului de instalații mobile de lansare rachete antinavă; b. operațiuni de mentenanță pe ciclul de viață al sistemului și rachetelor antinavă, astfel încât în situații de criză și război să nu fie necesară trimiterea acestora în afara teritoriului național; c. implementarea unor soluții viitoare de modernizare pentru SIML” se poate cu ușurință constata că prin achiziția NSM CDS nu se mai atinge acest interes esențial de securitate , iar scopul MoU este doar de manipulare a factorilor de decizie pentru aprobarea achiziției și asigurarea fondurilor necesare (vezi clauza 7.4). Punctul b) din clauza 2 nu are logică pentru că odată contractul de cooperare semnat, Mou-ul își pierde scopul. Contractul de cooperare dintre părți va avea valoare juridică, dacă va exista. Dacă considerăm și clauza 7.4 vom constata că de fapt MoU-ul ( cu clauza 2 ne-obligatorie) este utilizat pentru autorizarea achiziției sistemului NSM CDS. Nu există certitudinea dacă contractul de cooperare se va semna, ce conținut va avea și ce se întâmplă cu achiziția sistemului NSM dacă acest contract de cooperare nu intră în vigoare. Cine va face întreținerea sistemului NSM? La ce costuri se realizează? Punctul c) vorbește de clauze ale Contractului de cooperare, dar la clauza 4 se precizează clar că clauza 2, inclusiv punctul acesta nu este obligatoriu părților și în consecință este fără valoare. Punctul d) menționează că reprezentanții MApN și MEEMA au acces la clauzele contractului de cooperare, dar acestea nu se cunosc la acest moment… Clauza 2 nu este obligatorie părților și mai mult nu există o condiționare directă între Contractul de achiziție sistem NSM și contractul de cooperare și deci faptul că reprezentanții MApN au acces la clauzele viitorului contract de cooperare NU are vreo valoare sau securizează faptul că într-adevăr obiectul Contractului de cooperare se va realiza în timp util, adică până la livrarea sistemului NSM”.