Au spart OCATS, ”pușculița” serviciilor!

În plină isterie a stării de urgență, în Monitorul Oficial nr. 361 din 6 mai 2020 era publicată Hotărârea nr. 347 din 30 aprilie 2020 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.438/2009 privind organizarea și funcționarea Oficiului de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială. Intra astfel în vigoare o decizie care chiar sub ochii visători ai opiniei publice și ai clasei politice deopotrivă spărgea practic ”pușculița” serviciilor secrete, așa cum este cunoscut printre inițiații sistemului ”Oficiul pentru offset”. Totul în urma unei discrete operațiuni declanșate  strict pe perioada stării de urgență, după ce pe data de 2 aprilie respectivul proiect era preluat pe platforma E-consultare.gov.ro, pentru primirea de eventuale sugestii… Limita pentru trimiterea acestora fiind 6 aprilie, iar data încheierii consultării publice în 26 aprilie.

Și chiar dacă la prima vedere este vorba de schimbarea structurii organizatorice a Oficiului de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială, astfel s-a făcut primul pas pentru scoaterea celei mai controversate structuri a statului român din actuala sferă de influență. Și intrarea sub controlul altui ”ghem” de interese, bineînțeles, cel puțin atâta vreme cât structurile contrainformative românești nu îndrăznesc să pună pe agenda CSAT activitatea OCATS. Oficiul care se dovedește deja principala breșă vulnerabilă a ”zidului estic” pe care partenerii strategici ai țării noastre visau să îl construiască pe axa Varșovia – București. Numai că ”foamea de bani” a fost pesemne mai mare decât orice interes geo-strategic, astfel că de ani de zile structura care trebuia să lupte pentru ”comisioane de compensare” cât mai mari pentru statul român pentru contractele de miliarde de euro încheiate pentru înzestrarea Armatei Române nici măcar nu a îndrăznit să ridice această obligativitate la negocierile supervizate de serviciile secrete românești. Iar pentru a înțelege mai bine ce importanță are acest OCATS ultrasecurizat este suficient să amintim că nu doar ”crema” serviciilor se alimentează de aici, dar pînă și ”săgețile” acestora din presă sau alte medii. În timp ce posturi de conducere la ”perlele coroanei” economiei românești de stat precum ROMATSA sunt de asemenea apanajul celor care se regăsesc la ”umbra” intereselor din jurul ”Oficiului pentru offset”. Ca să nu mai vorbim că Viorica Dăncilă a ajuns să păstreze șefia Guvernului strict pentru proiectul promis de a trece OCATS în subordinea strictă a premierului, tocmai înainte de ”negocierea” contractelor de peste 4 miliarde de dolari cu marii producători americani de armament…

Hăpău, ”Patriot”?

Iar cel mai bun exemplu pentru ”decodarea” activității OCATS este paralela cu structura similară a Poloniei. Asta după ce atât România, cât și Polonia, ambele state partenere strategice cu SUA au demarat negocieri pentru achiziția de rachete ”PATRIOT” de peste Ocean. Astfel că România a anunțat prima achiziția de rachete ”PATRIOT” de la compania americană Raytheon, cu 4 miliarde de dolari. Mai plătind și alte 1,5 miliarde de dolari concernului Lockheed Martin pe rachete ”HIMARS”. Iar la suma de 5,5 miliarde dolari nu doar că nu a fost semnată nicio anexă privitoare barem la un eventual contract offset, dar acest subiect nici măcar nu a fost ridicat de partea română la masa negocierilor. În timp ce Polonia a cumpărat și ea aceleași sisteme de rachete cu 4,75 miliarde dolari! Dar de-abia după ce a semnat două contracte ferme tot cu Raytheon și Lockheed Martin , prin care se garantează că 295 milioane de dolari se întorc direct în economia poloneză! Deci, generale Hăpău, cine s-o fi dovedit mai ”Patriot” în această afacere? DGIA-ul românesc sau informațiile militare poloneze? Cele care la alte contracte, negociate extrem de dur cu partenerii americani au obținut un procent offset și de 36,5 la sută pentru întoarcerea directă în economia poloneză, drept comision de compensare! Însă la noi generalul Hăpău tace! La fel ca și generalul Ciucă! Ministrul Apărării care a preferat să plătească în avans 500 de milioane de dolari pe aceste contracte, fără să îi ceară nimeni și fără a întreba dacă barem și o miime de procent se poate recupera în forma offset!  În timp ce industria de armament a României se zbate să supraviețuiască, pierzând contracte importante până și în fața bulgarilor! Iar ”rețeta” funcționează în continuare, astfel că același ”mână spartă” Ciucă a semnat deja contractul pentru achiziția unui prim lot de 942 camioane militare de la IVECO, din totalul de 2.900. ”Liniștind” Guvernul că ”începând cu cel de-al 301-lea camion, acestea se vor produce în România”! Unde, când și cum, nu se știe însă, negocierile urmând a fi demarate ”la Sfântul Așteaptă”, tocmai de… Oficiul de Compensare a Achizițiilor de Tehnică Specială”. Ceea ce înseamnă că nu a fost încă semnat niciun contract offset nici pentru miliardele care urmează a fi date pe camioane… Că doar nici Hăpău, dar nici Ciucă nu vor să deranjeze pe nimeni… Mai ales că ei știu atât de bine ce se ascunde în spatele OCATS. Oficiul care girează nu doar achiziția de armament pentru Armata Română, dar și ”tehnica specială” pentru serviciile secrete. Iar dacă nu se plătesc comisioanele de compensare care sunt unele uriașe la sume de miliarde de euro, normal că până la urmă ”cercul tot se închide” undeva…

Dăncilă, Curtea de Conturi și Oficiul…

Ceea ce și explică de ce toată lumea bună a sistemului se ferește de OCATS ”ca de tămâie”… Ce-i drept, au existat și mici excepții, care nu au mai fost însă duse până la capăt. Cum ar fi proiectul de lege trecut doar prin Senat și care condiționa atribuirea de achiziții publice în domeniul apărării și securității de existența unei propuneri de offset încă de la elaborarea ofertei! Urmând ca, în cazul unui acord, propunerea de offset să fie semnată odată cu contractul de achiziție! Sau raportul Curții de Conturi unde se scria negru pe alb că timp de zece ani ”OCATS nu a procedat la evidențierea în contabilitate a veniturilor cuvenite bugetului de stat, reprezentate de comisionul aferent acordurilor de compensare aflate în derulare”! Și cam asta a fost tot… Plus încercarea disperată a Vioricăi Dăncilă de a se menține la Putere prin inițierea proiectului de trecere a OCATS de la Ministerul Economiei în subordinea directă a premierului! Și cu mențiunea expresă că ”nicio altă instituție nu va putea suplini sarcinile OCATS”, care urma să fie ”reorganizată” sub forma unei Autorități pe deplin autonome. Numai că guvernul Dăncilă nu a mai apucat să ”schimbe structura organizatorică” a Oficiului. A făcut-o iată însă ”guvernul meu”, pe 6 mai! Pentru cine? Rămâne de văzut… Dar în niciun caz pentru actualul premier Ludovic Orban, cel care a semnat astfel spargerea ”pușculiței” serviciilor, fără a avea habar cine va pune de acum mâna pe ”mărunțișul” de miliarde de acolo…