In anul 2012 – pentru ca pe 2013 inca se cumuleaza datele, dar si hotiile – s-a triplat numarul fraudelor cu fonduri comunitare fata de 2010, printre cei mai „harnici” consumatori de bani europeni in folos propriu numarandu-se managerii firmelor private, urmati de primari si functionari de stat.
O analiza a Societatii Academice din Romania (SAR), bazata pe anchetele DNA si OLAF (Oficiul european anti-frauda), releva ca in 57,20% din totalul cazurilor ajunse in instanta, privind frauda cu fonduri europene, s-au dat condamnari pentru reprezentantii mediului privat (asociati, administratori, actionari, directori, manageri sau angajati ai unor companii). Documentul SAR, citat de EurActiv, arata ca, in restul cazurilor au fost condamnati primari, viceprimari, consilieri locali si functionari publici (26,52%), reprezentanti ai ONG (8,71%) si persoane fizice (7,58%).
Metode de „sifonare” a banilor UE
Printre metodele de fraudare des intalnite se numara decontul sumelor pe societati fictive, spalarea banilor, abuzul in serviciu si instigarea la abuz in serviciu contra intereselor publice sau persoanelor, precum si luarea de mita si instigarea la luare de mita. De asemenea, „trusa de fraudare” mai contine si alte „unelte” printre care:
– cheltuirea fondurilor europene in alte scopuri,
– oferte tehnice false,
– tergiversarea incheierii contractului dupa atribuire,
– fuga cu prefinantarea,
– tranformarea in mijloace de utilitate personala a investitiilor facute cu fonduri UE,
– folosirea serviciilor de consultanta pentru a masca deturnarea de fonduri etc.
Unul dintre numeroasele proiectele finantate cu bani europeni si anchetate de autoritati este si strandul termal de la Marghita, care a costat aproape 1,5 milioane de euro si a functionat doar o zi dupa inaugurare.