Sunt multi, inclusiv dintre cei cu functii inalte de conducere in statul roman, care nu au inteles nici acum ce a fost cu toata bulibaseala aia de la Liceul „Dimitrie Bolintineanu”. Acum, nu ca nu au priceput ca se dadea spaga ca sa iei examenul de bacalaureat, dar marea dilema a ramas de ce a fost nevoie de tot acel circ, cand ancheta decurgea cum nu se putea mai bine.
Pentru ca, dupa ce SRI a aflat si a anuntat celelalte institutii abilitate, cu mult timp inainte de marea frauda, ce se pregateste la unele licee, printre care si cel din cartierul bucurestean Rahova, anchetatorii in nici un caz nu puteau fi luati prin surprindere. Asa cum a fost cazul premierului Victor Ponta, care, bramburit de informatiile divergente venite din toate partile, a recurs la o „urecheala” publica a procurorilor. Care insa a inflamat imediat spiritele la Bruxelles, unde tema presiunii useliste asupra independentei Justitiei dambovitene ramane atat de sensibila.
Lasat de izbeliste
Iar cum orgoliosului premier nu i-au picat deloc bine noile reprosuri europene, fie ele si transmise pe cai neoficiale, Victor Ponta si-a pus si el, firesc, intrebarea de ce nu a stiut exact ce se intampla cu controversata ancheta de la BAC. Mai ales ca, teoretic cel putin, are la dispozitie un ditamai serviciul secret format din peste 2.000 de ofiteri operativi, DGIPI aflandu-se, scriptic vorbind, in subordinea Palatului Victoria. Iar daca SRI, Parchetul si Politia au stiut despre faptul ca probele stranse la „Bolintineanu” sunt extrem de solide, este imposibil de crezut ca tocmai serviciul secret al Internelor nu a banuit nimic, nici macar cand directoarea respectivului liceu fusese deja retinuta. Ceea ce nu a facut decat sa intareasca ipoteza ca „babaiala” incredibila a procurorului de caz, proaspat detasat de la DNA, nu a fost decat o capcana pentru premier. Care, desi a castigat simpatia unor votanti care oricum se numarau printre sustinatorii USL, a fost din nou zugravit comisarilor europeni drept un lider care „isi baga nasul” in treburile Justitiei.
Raportul, unde e raportul?
Totusi, sursele noastre sustin ca baietii de la „Doi s’ un sfert” au lucrat intens la acest caz. Si, cum o cere procedura, au facut probabil si un raport. Care, insa, nu a mai ajuns la conducerea Ministerului de Interne. Si nici premierului nu i s-a permis nici macar sa traga o ocheada pe „fituicile” ofiterilor de la DGIPI, ca sa se poata inspira in iesirile sale publice. Asa ca ramane intrebarea unde au trimis, totusi, raportul? Ca doar nu or fi incurcat Palatele… ?