Saracii bogati!

Sambata seara, la ora cand sugarii incep sa-l viseze pe Mos Ene, pe malul Dunarii, trupa instruita de nonconformistul Marius Sumudica, zis Sumi-rapidistul, i-a jupuit mielutii lui Gigi Becali, punandu-le pieile pe bat pentru argaseala. Luand in calcul achizitiile realizate de fiecare dintre cele doua cluburi, mai toata suflarea mioritica a gandit ca Steaua, prin cele sapte milioane de euro investiti, ar fi indreptatita sa-i arunce in apele fluviului pe cei de la Astra, care abia-abia au facut o cheltuiala de doar o jumatate de milion de bani europeni. Daca mai punem la socoteala ca ciocolatiul Varela costa 1.250.000 de euro, iar ex-olteanul Gaman doar 300.000, speram si noi ca echipa laudarosului arogant Reghecampf va castiga partida cu pricina. Numai ca, vorba romanului, „socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea din targ”, fiindca baietii de langa Podul Prieteniei le-au tras chipiul pe ochi… Chipciilor bucuresteni! A fost atata bucurie dupa victoria Astrei (2-0), ca pana si legendarii caini ai localitatii au urlat mai abitir ca oricand! Apropo de faimoasa manifestare a patrupedelor ce traiesc in asezarea dunareana, reamintim ca vorba „Urla cainii in Giurgiu” nu are legatura cu vreo conjuncturala migratie ori alungare din Tei a dinamovistilor. Ea vine din vremuri mult mai vechi, pe cand, se pare, vecinii nostri, bulgarii, veneau si cumparau turme de oi de la ciobanii romani. Dupa ce isi achitau cu carboave bulgaresti marfa ovina, o treceau peste Dunare, numai ca nu luau cu ei si cainii stanei. Asa ca saracii latratori, ramasi fara turma si parasiti de mercantilii baci, adastau pe ulitele orasului si, in lipsa de mancare si de… obiectul muncii, se puneau pe urlat. Dar sa revenim la… oile noastre: fotbalistii pastorului-sef Becali nu au facut pe teren nici cat o ceapa degerata. Ei au jucat haotic, anemic si nu au putut sa se desprinda din marcajul aproape diabolic al adversarilor, in plus apararea lor a fost precum un ciur, iar Varela s-a dovedit a fi un fel de copil de mingi. In schimb, echipa lui Sumudica a jucat exact, aproape matematic, cu multe mingi aruncate in careul advers, cu driblinguri reusite si cu pase date cu calcaiul, de parca aveau in ceafa, precum soacra cu trei nurori a lui Creanga, o pereche de ochi. Toata formatia giurgiuveana a fost conectata, in cele 95 de minute ale meciului, la miza si importanta intalnirii, impunandu-se intr-o maniera entuziasmanta in fata stelistilor, carora nu le-a mai ramas decat sa se tavaleasca de necaz pe gazon. Iata ca nu intotdeauna cand esti bogat poti sa-ti satisfaci dorintele in dauna saracilor, atata vreme cat sacii de bani nu sunt carati de oameni priceputi, fiindca, iarasi vorba romanului, lauda de sine (domnilor Reghecampf si Becali!) nu miroase a bine. Cu aceasta isprava, Sumudica a lacrimat si a pupat gazonul pe care a izbutit marea victorie, cu ajutorul careia, daca i se vor mai adauga in urmatoarele trei meciuri inca doar patru puncte, trupa lui poate castiga pocalul de aur (prezenta in Champions League) in care zornaie o multime de bani. Dupa meci, cum era de asteptat, finantatorul din Pipera, suparat foc pe banda FCSB-ista, platita cu 500.000 de euro pe luna, anunta cu hotararea unui gade: „Gata cu banii!”. Ar mai fi de aratat ca Gigi si-a pus cenusa in cap, cerand iertare Astrei pentru ca ar fi socotit-o fara valoare, caci, mai zice el, s-a inselat. In final, am fi nedrepti daca nu l-am evidentia pe „buldozerul” Alibec, baiatul inimos care i-a invins pe stelisti si la driblinguri, si la marcat goluri, si la tranta, si la tot ce se cheama fotbal. Alo, Tata Puiu, e cazul sa apelezi… provincia!