Sambata seara, in toiul orelor de scarmaneli politice promovate de acele televiziuni care ne impuie capul cu tot soiul de ineptii, la Cluj, sub dealul Feleacului, adunatura internationala a antrenorului cu mai multe cetatenii, Vasile Miriuta, ne-a servit un surogat de fotbal care a reusit sa ne starneasca mila si o indreptatita intrebare: de ce oare isi iroseste simpaticul dac Paszkany averea pe niste banuiti fotbalisti!?
Cum, cu cateva zile inainte, intreaga presa a facut din tantar armasar in prezentarea meciului dintre Cefereul de pe Somes si echipa vaduvita de nefericitul Meme, toata suflarea omeneasca asezata pe scoarta pamantului aflata de la Dunare pan-la locul unde se agata harta tarii in cui a stat cu ochii holbati la ecranele ce ne betegesc, spun doctorii, vederile, cu dorinta de a urmari disputa mult-trambitata ce ar fi putut da peste cap socotelile lui Reghecampf. Si, ce sa vezi? Un joc dezlanat, in care baietii de la Steaua au izbutit doar cateva faze mai acatarii, iar, de partea cealalta, amatorii din vestitul cartier Gruia „evidentiindu-se” ca neobositi distribuitori de pase la adversar, ca stapani ai driblingurilor nereusite si posesori efemeri ai buclucasului balon peticit, precum si ca loviti de o apatie sora cu povestea celui cu posmagii! Trista replica a acestor paiate le-a redus, din pacate, bucurestenilor apetitul pentru jocul in viteza, ei alergand, la un moment dat, cam in dorul lelii. Numai ca, amenintati cu sticla de apa de bravul lor antrenor, alde Pintilii au parasit dominarea sterila, reusind, aproape de spartul targului, sa-i scuture plasa lui Felgueiras cu o minge deviata de Chipciu, minge ce zbura nauca ricosata din piciorul proaspatului intrat in teren Claudiu Keseru. Astfel, acest gol a salvat blazonul lui Reghecampf si le-a zvarlit in ranita celor din Ghencea trei puncte, tocmai bune pentru a-i face sa creada ca milioanele de euro (pare-mi-se, douazeci) ce se platesc echipei castigatoare a campionatului le vor umple buzunarele!
A doua zi, pe terenul cu scaune din plastic portocaliu ale lui Pinalti, trupa de sub Pietricica le-a ras in nas gazarilor condusi de mult-laudatul Mutu, hartuindu-i intreaga partida, din care, spre nemultumirea lor, s-au ales doar cu un punct, in ciuda faptului ca au avut o posesie superioara si au ajuns de nenumarate ori in situatii foarte bune de a inscrie. Cu insuccesul din aceasta partida, Cosmin Contra se vede nevoit sa-si cam ia adio de la cununa cu lauri la care visa socotind „minunile” ce urmau sa le faca in retur Mutu si Zicu, cei doi baieti iesiti din forma, dar achizitionati pe banite de galbeni!
