Orice s-ar spune, in mult-trambitatul capitalism viata muritorilor de rand, dar si a alora cu nenumarate conturi, actiuni ori dividende, se agata de prezenta in buzunare (ori pe card, ca sa fiu in pas cu vremea) a banilor.
Fara discutie, cei mai multi dintre locuitorii Terrei isi procura carboavele din munca asidua, constanta si indelungata, situatie ce a generat si un cantec, nascut prin Ardeal, care suna cam asa: „Banii, banii/ Nu se fac asa/ Stand in carciuma si-a bea./ Banii se fac la padure/ Din firez si din secure”. Dar la aceasta categorie majoritara se mai alipesc si altele, cu oameni ce isi procura bistarii prin felurite modalitati, precum vanzari si cumparari de tot soiul, din care, de multe ori, „restul” este destul de gras. Chiar exorbitant, uneori, asa cum, de pilda, se intampla in „afacerea” numita fotbal, caci multi bani se mai ruleaza odata cu rostogolirea „peticitei”! Adeseori, sume indecente „dospesc” in tescherelele unor patroni, sefi de cluburi, antrenori, directorasi, ori tot soiul de contopisti, impresari, samsari, si, de buna seama, ale dragutilor de fotbalisti, care in ultimii ani au ajuns… diamante. Astfel, zilele trecute am ramas uimit cand am citit ca portughezul Cristiano Ronaldo valoreaza, cica, patru sute de milioane de euroi! Iar daca ar fi sa plece de la Real Madrid, lucru care mai probabil se va intampla, clubul sau l-ar vinde cu vreo 150 de milioane. Dar, culmea, nu gruparea madrilena renunta la el, ci „septarul” se lipseste de „galactica” echipa, pentru ca bogatul fotbalist (care, dupa cate se trambiteaza, este proaspatul tata a doi gemeni, platind o mama surogat, caci in lumea noastra se cumpara… orice!) a „fentat” cu vreo 15 milioane de euro fiscul spaniol. Suparat el ca respectiva institutie ii cere banii pitulati in nu stiu ce cont secret, da bir cu fugitii din tara regelui Felipe, cu gand sa „dribleze” la nesfarsit… calculele finantistilor. Ma intreb daca acest fotbalist de exceptie nu cumva si gandeste cu tarsul si metatarsul, nu doar rostogoleste „obiectul muncii” sale, atata vreme cat la sutele de milioane detinute nu a catadicsit sa-si plateasca acest neinsemnat impozit?! Dar sa-l lasam pe CR7, si sa ne glisam drona peste pamanturile iubitei noastre patrii, unde fotbalistii autohtoni, desigur din categoriile superioare, joaca pe salarii care depasesc cinci mii de euro pe luna, ceea ce insemneaza leafa pe un an a unui sarman truditor dintr-o fabrica sau alta institutie. Ma gandesc si la Gigi Becali, finantatorul disparutei Stele, care cumpara si vinde fotbalisti ca la iarmaroc, dovedind ca multi bani cresc si… in gazonul mioritic! Dar nu doar el liciteaza pe bani multi, un exemplu recent fiind achizitionarea ciocolatiului Bokila, care a tratat cu Dinamo, dar a semnat cu CFR Cluj. Sarmanul congolez primise „doar” vreo sapte mii de euro, salariu lunar, de la conducerea „cainilor rosii”, astfel ca, nemultumit fiind el de suma considerata derizorie, s-a aciuat la echipa acarilor de sub Feleac, cu 15 mii pe luna. Dar reversul situatiilor prezentate este mai dramatic, caci sunt si echipe care din pricina lipsei de bani au plonjat in prapastia falimentului, una dintre ele fiind Rapid, ajunsa ca vai de lume, prin ligile inferioare, pierduta in anonimat. Cum nostalgia dupa aceasta iubita grupare le scormoneste multora sufletele, indiferent de faptul ca oamenii care se straduiesc s-o repuna pe sine au sau nu bani, cred inca in revenirea ei in prim-planul fotbalului romanesc si strig odata cu acarii ceferisti: „Hai, Rapidul!”. Deh, in zilele noastre, doar romantismul a ramas gratis!
