Campania anti-COVID creează mai multe gaze cu efect de seră și deșeuri din plastic. Guvernele din întreaga lume încearcă frenetic să vaccineze cât mai mulți oameni posibil – dar acest lucru are unele consecințe negative asupra mediului.
Totul – de la congelatoarele masive folosite pentru a menține vaccinurile reci, camioanele și avioanele necesare pentru distribuție, la milioanele de flacoane și seringi – prezintă posibile probleme. Toate aceste piese de tehnologie, mai ales pentru transport ultra-rece, vor rămâne în următorii zece ani, cu impact climatic mare, explică Toby Peters, profesor la Universitatea din Birmingham. Companiile folosesc gaze de hidrofluorocarburi (HFC) pentru a îngheța vaccinurile la o temperatură foarte scăzută – minus 70 de grade Celsius pentru dozele BioNTech / Pfizer – și permit stocarea și transportul acestora pe distanțe mari. Emisiile de HFC au un efect de încălzire globală de până la 23.000 de ori mai mare decât CO2, notează Politico. Acest lucru va complica obiectivul acordului verde al statelor UE de a deveni neutre din punct de vedere climatic până în 2050. Dar asta nu este o preocupare la Bruxelles. „Comisia estimează riscul unei poluări suplimentare cu HFC cauzate de utilizarea vaccinurilor COVID ca fiind neglijabil pentru inexistent”, a declarat Vivian Loonela, purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Dacă echipamentul de refrigerare este închis ermetic, nu ar trebui să existe scurgeri, a continuat ea.
COVID vs. schimbări climatice
Există, de asemenea, costul de mediu al logisticii – avioanele și camioanele care mută vaccinurile de la producători la centrele medicale. Roel Gevaers, profesor de economie și logistică la Universitatea din Anvers, a spus că mai eficient ar fi folosirea unor centre mari, capabile să mențină vaccinurile înghețate mult timp, decât punctele mici de vaccinare care au o fereastră mai îngustă pentru a utiliza vaccinul odată decongelat. AstraZeneca a declarat că depune eforturi pentru a minimiza impactul asupra mediului în campania de vaccinare.„Pentru a produce vaccinul pentru piețele din întreaga lume, am construit o serie de lanțuri de aprovizionare regionale, ceea ce înseamnă nu doar acces rapid la cât mai multe țări posibil, ci și necesități reduse de transport”, a spus un purtător de cuvânt al companiei. Vaccinul AstraZeneca este depozitat în condiții normale de refrigerare, spre deosebire de vaccinul BioNTech / Pfizer COVID-19.
Logistica proastă poate duce și la risipa de vaccinuri.
„Cu cât deschideți mai multe centre, cu atât sunt mai mari șansele de a pierde unele vaccinuri”, deoarece flacoanele deschise trebuie aruncate la sfârșitul zilei, a subliniat Gevaers. „Trebuie să găsiți echilibrul între a nu pierde o mie de injecții și a lua în considerare impactul asupra mediului – un compromis delicat. În Germania, aproximativ o mie de doze Pfizer au fost irosite recent în Bavaria din cauza transportului necorespunzător în compartimente frigorifice destinate berii, a raport Der Spiegel. La Paris, inițiativele ecologice au dus la exagerări: unele spitale au folosit bibiclete pentru a reduce “amprenta de mediu” în ultima parte a aprovizionării cu vaccinuri. Oficialii francezi au estimat că 25% din doze vor fi irosite din cauza logisticii ineficiente.
Seringi și flacoane
O altă preocupare este creșterea potențială a deșeurilor din campania de vaccinare, care se adaugă deja la cele generate de echipamentele individuale de protecție (EPI) de o singură utilizare – măștile, costumele utilizate pentru a proteja oamenii și personalul medical de virus. De la începutul pandemiei s-au făcut puține progrese în prevenirea unor astfel de deșeuri, avertizează Dorota Napierska, responsabil cu politici chimice și proiecte la ONG Health Care Without Harm Europe. Oficiul european de statistică Eurostat a încetat să colecteze date dedicate privind generarea și gestionarea deșeurilor medicale, ceea ce face dificilă obținerea unor estimări. Seringile din plastic și flacoanele din sticlă ar putea fi reciclate dacă sunt sortate, dezinfectate și colectate corespunzător, dar această metodă „nu este atât de populară în Europa”, a spus Napierska, plângându-se că prea multe spitale își incinerează deșeurile.