AcasăCORONAVIRUSUnii oameni nu fac Covid-19. De ce?

Unii oameni nu fac Covid-19. De ce?

Unii oameni nu fac Covid-19. De ce? (foto: Facebook/ Ministerul Sănătăţii - România)

În ultimii doi ani, în care subiectul COVID-19 a fost întors pe toate părțile și s-a discutat despre pandemie, vaccinarea anti-COVID, restricții – multe dintre ele între timp ridicate, pe fondul scăderii cazurilor noi de îmbolnăviri, s-a atins și o întrebare la care nu s-a ajuns la un răspuns bătut în cuie. Și anume: cum de unii oameni nu fac COVID-19?

E un aspect pe care nu sunt puțini cei care l-au avut în gând. Mai ales în cazul în care au avut rude, cunoștințe sau apropiați care au făcut boala. Iar ei au „scăpat” de infectare. Sau cel puțin nu au știut că ar fi fost „atinși” de noul coronavirus. Să fie doar noroc? Sau mai mult decât atât?

Respectarea regulilor preventive

În cei peste doi ani de pandemie, sunt și persoane care nu au trecut – cel puțin nu să fi știut – prin boala COVID-19. Mai ales în perioada în care s-a vorbit de valul de infectări cauzat de varianta Omicron – considerată de specialiști a fi foarte transmisibilă – fără a contracta Covid-19. Fără să poată spune exact cum s-a întâmplat asta.

Unii dintre cei care nu s-au infectat pun totul pe seama respectării „la virgulă” a regulilor de precauție în cazul COVID. Alții o pun pe seama norocului. Iar alții care ar fi avut unele simptome și s-au testat ar fi putut avea rezultat negativ pentru că fie proba a fost colectată necorespunzător fie momentul testării nu a fost cel oportun.

Rolul frecvenței testării

În ciuda încercărilor științifice de a furniza o explicație, nu există un singur răspuns exact cu privire la motivul pentru care unii oameni nu au făcut Covid. O combinație de factori ar putea fi motivul, potrivit scmp.com.

„Un număr de ipoteze par plauzibile”, spune dr. Leif Erik Sander, directorul Departamentului de Boli Infecțioase și Medicină Respiratorie de la Spitalul Universitar Charité din Berlin, citat de South China Morning Post. Într-o recenzie sistematică și o meta-analiză publicate la sfârșitul anului trecut în JAMA Network Open (Journal of the American Medical Association), autorii au remarcat că aproximativ 40% dintre persoanele cu un diagnostic confirmat de Covid erau asimptomatice la momentul testului. Descoperirea s-a bazat pe 95 de studii internaționale care au implicat aproape 30 de milioane de oameni.

Frecvența testării are, în mod evident, un rol în detectarea infectărilor. Însă și genele pot juca un rol în acest caz. „Sunt oameni care, ca urmare a caracteristicilor genetice, nu pot fi infectați cu ușurință cu malarie sau HIV (virusul care provoacă SIDA), de exemplu. În anumite gradații, acest lucru va fi valabil și pentru Sars-CoV-2”, afirmă Sander.

Despre protecția dată de vaccinare

Protecția oferită de vaccinări este probabil adesea subestimată, titrează aceeași sursă. Deși nivelurile de anticorpi din sângele unei persoane capabili să se lege și să neutralizeze coronavirusurile invadatoare scad la ceva timp după injectarea unui vaccin, „protecția rămâne totuși semnificativă luni de zile”, afirmă Sander. „Și asta reduce infecțiile.”

E de menționat, însă, că răspunsurile imune la vaccinurile COVID variază de la o persoană la alta.

Drept urmare, un răspuns clar la întrebarea cum de unii oameni nu fac COVID-19 nu e (încă) disponibil. Fie o persoană a trecut prin boală fără să știe fie, pur și simplu, a avut noroc să nu se îmbolnăvească, fie – de ce nu – au intervenit factorii genetici.

author avatar
Andrei Coman
769 afisari

4 COMENTARII

  1. F.F.F.multi romani au avut covid dar nu au declarat si au mers cu el pe picioare cum se spune, caci n-au vrut sa fie arestati prin spitale-si acolo intubvati si injectati abuziv cu fel de fel de somnifere ca sa moara !- sau a domiciliu minim 2 saptamini! Explicatia asta fff.adevarata cum ti se pare sorosist mic?

  2. Autorul inepției de mai sus – mă refer la material, desigur – n-o mai fi avut subiecte de-a vomat aberația asta în pagină.
    Să clămpănești din tastatură trei mii de semne pentru a concluziona că nu se știe nimic – deși se știe de mult că nu se știe – și să-ți fie publicată tâmpenia asta, înseamnă că ori SGR-ul e cretin, ori e articol la comandă pentru a readuce pe tapet porcăria cu testările și celelalte. Și da, Tulumba Ciuciuca (haha!!) are dreptate: doar un abject de sorosist ar putea scrie așa ceva.
    Naționalul pare tot mai mult o platformă pe care – cu cele trei excepții notabile – publică o gășculiță de „jurnaliști” făcuți la apelul bocancilor, cu insuficiente cunoștințe de gramatică și ortografie – aproape că nu e articol fără măcar o greșeală în sensul ăsta – și mă-ntreb dacă nu cumva, într-un viitor oarecare, Naționalul va dispărea ca și concept, transformându-se într-o agentură a neo-marxismului. Pare aiurea ce spun, dar libertatea de exprimare n-ar trebui să includă și afișarea publică tâmpeniei autorului.

    My two cents.

  3. Când fraierii doctori pregătiți după curricula aprobată de rockefeler nu mai au explicații și încep să se bâlbâie de prostie, atunci dau vina pe moștenirea genetică. „Cândva, acum 1000 de ani un strămoș al tău a avut boala asta”. Înțelegeți, nu?

Comments are closed.

Zenville

Ultimele știri

proger