Un studiu amplu efectuat de cercetători de la Universitatea Northwestern din Illinois, SUA, a ajuns la rezultate șocante. Astfel, pacienții Covid internați la ATI nu au fost răpuși de furtuna de citokine, omniprezentă în explicațiile medicilor, ci de infecțiile bacteriene din spitale, căpătate prin conectarea la ventilatoarele mecanice. Cercetătorii au concluzionat că pneumonia bacteriană a pacienților de la ATI a fost responsabilă pentru o rată de mortalitate mai mare decât infecția cu Covid-19.
Publicarea studiului cercetătorilor de la Universitatea Northwestern din Illinois, SUA, în Journal of Clinical Investigation, a provocat o adevărată undă de șoc în lumea medicală. Practic, studiul demonstrează că nu furtuna de citokine a ucis pacienții Covid ajunși la ATI, ci chiar ATI-ul în sine, prin contactarea unor pneumonii bacteriene din ventilatoarele mecanice.
”Această pneumonie a fost responsabilă pentru o rată de mortalitate mai mare decât infecția cu Covid-19. Studiul nostru subliniază importanța prevenirii, căutării și tratării agresive a pneumoniei bacteriene secundare la pacienții critici cu pneumonie severă, inclusiv cei cu Covid-19”, a spus Benjamin Singer, pneumolog la Universitatea Northwestern din Illinois, citat de publicația sciencealert.com. Echipa de cercetători a analizat înregistrările pentru 585 de persoane internate în unitatea de terapie intensivă de la Northwestern Memorial Hospital, din Illinois. Toți au avut pneumonie severă și/sau insuficiență respiratorie, iar 190 au avut Covid-19. Folosind o abordare de învățare automată pentru a analiza datele, cercetătorii au grupat pacienții în funcție de starea lor și de timpul petrecut la terapie intensivă. Descoperirile resping ideea că o furtună de citokine în urma Covid-19 (un răspuns copleșitor de inflamație care provoacă insuficiența organelor) a fost responsabilă pentru un număr semnificativ de decese. Cercetătorii au arătat că nu a existat nicio dovadă de insuficiență multiorganică la pacienții studiați.
Nu au reușit să trateze pneumonia secundară
Studiul a relevat că pacienții cu Covid-19 au avut mai multe șanse de a dezvolta pneumonie asociată ventilatorului, iar cazurile în care această pneumonie nu a răspuns la tratament au fost semnificative în ceea ce privește ratele globale de mortalitate. „Cei care s-au vindecat de pneumonia secundară aveau șanse să trăiască, în timp ce cei a căror pneumonie nu s-a rezolvat aveau mai multe șanse să moară”, a declarat Benjamin Singer, potrivit sciencealert.com. Acesta a mai afirmat că datele obținute au sugerat că mortalitatea legată de virus în sine a fost relativ scăzută și că adevărata cauză a deceselor a fost pneumonia bacteriană.
Cercetătorii au concluzionat că rezultatele tratamentelor de la ATI ar fi putut fi îmbunătățite dacă ar fi existat strategii mai bune pentru a diagnostica și trata episoadele de pneumonie bacteriană secundară. Descoperirile evidențiază necesitatea unor studii suplimentare și de a fi precauți atunci când se fac ipoteze cu privire la cauza decesului în cazurile de Covid-19. „Aplicarea învățării automate și a inteligenței artificiale la datele clinice poate fi utilizată pentru a dezvolta modalități mai bune de a trata boli precum Covid-19 și pentru a ajuta medicii de ATI care gestionează acești pacienți”, a afirmat Catherine Gao, pneumolog la Northwestern, mai notează sciencealert.com.
România, încă în faza de negare
În România, mortalitatea pacienților Covid la ATI a fost una uriașă, iar șansele celor intubați de a scăpa cu viață erau undeva, la 5%. Protocoalele de tratament au rămas neschimbate pe toată durata pandemiei, în ciuda avertismentelor unor medici dedicați, care au cerut tratarea pneumoniilor. Medicamentele administrate bolnavilor în ATI au fost cel mult simptomatice, iar antiviralele nu aveau niciun efect în faza dublei pneumonii cu care se confruntau pacienții. Iar noul protocol Covid, lansat acum într-un proiect de ordin al ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, nu schimbă, în esență, nimic.