Vaccinarea copiilor nu are nicio susținere științifică. Toate studiile de până acum au arătat că aceștia au o imunitate de fier în fața Covid-ului. Președintele Societății Române de Pediatrie, prof.dr.Doina Anca Pleșca, a arătat că mecanismele de apărare la copii sunt extrem de complexe, mergând chiar până la blocarea infectării.
Comportamentul clinic al adultului în SARS-Cov-2 este radical diferit de cel al copilului, a arătat președintele Societății Române de Pediatrie, prof.dr. Doina Anca Pleșca, la sesiunea “Primul an de pandemie COVID-19. Dovezi ştiinţifice. Experienţe proprii”, desfășurată sub egida Academiei de Științe Medicale.
”Integritatea endoteliului, receptori mult mai puțini și, culmea, creșterea citokinelor imunomodulatoare, și nu inflamatorii, sunt factori care apără copiii. Acest demers în lumea științifică în a se lămuri de ce copilul este altfel față de adult în această patologie se regăsește într-un foarte interesant studiu american. Potrivit acestuia, copiii se îmbolnăvesc foarte frecvent și multe dintre bolile acestora în primii ani de viață sunt inclusiv produse de coronavirusuri umane, altele decât SARS-Cov-2, iar pentru acest nou virus se pare că anticorpii dezvoltați împotriva coronavirusurilor umane ar avea un răspuns imunologic încrucișat. Pe de altă parte, vorbim despre raritatea receptorilor pentru enzimele care vor infecta și vor declanșa boala, apoi particularitatea imunologică a copilului, care este protectivă, el fiind apărat printr-o celularitate și citokine de tip Th2 și, nu în ultimul rând, faptul că un copil nu este capabil să sintetizeze markeri proinflamatori pe care îi regăsim în mod preponderent la adulți”, a declarat președintele Societății Române de Pediatrie, prof.dr. Doina Anca Pleșca.
Virusul nu mai are unde să se fixeze
Un grup de cercetători din Elveția și Australia a prezentat diferențele majore dintre imunitatea înnăscută a copilului față de adult, printre care și infecțiile recurente și concurente, susține prof.dr. Doina Anca Pleșca. ”Acestea, practic, într-un limbaj nu foarte academic, nu mai permit virusului nou-venit să mai încapă, efectiv nu are unde și cum să se fixeze. Apoi avem diferențe în compoziția microbiotei, în mod deosebit cea nazofaringiană, nivelurile crescute de melatonină, aceasta fiind un antioxidant și un antiinflamator găsit într-o cantitate substanțială la copii, care îi protejează. Și, nu în ultimul rând, expunerea redusă la SARS-Cov-2, pentru că un copil se îmbolnăvește de la adult, ori, trecând printr-un pasaj al adultului, copilul vine cu o generație 2-3 de virus, care este mult mai puțin virulentă”, precizează președintele Societății Române de Pediatrie, prof.dr. Doina Anca Pleșca. Aceasta mai arată că, în teoriile științifice acceptate în acest moment, diferențele în ceea ce înseamnă integritatea endotelială, trombocite și coagulare sunt majore între copil și adult, ca de altfel și diferența în ceea ce privește numărul de receptori care nu permit fixarea virusurilor, interacțiunile microbiene și concurențiale vizavi de SARS-Cov-2.
Mai există și gripă
Copiii sunt în general mult mai puțin infectați, generează forme ușoare de boală, care, de multe ori, seamănă cu o gripă și, chiar dacă ei dezvoltă forme severe, se recuperează destul de ușor, mai spune prof.dr. Doina Anca Pleșca. ”Nu trebuie să uităm că există și gripă, și rotavirus, și rinovirus, există și streptococ, iar toate au cam aceleași simptome și nu trebuie să-i considerăm pe toți ca având SARS-Cov-2, ba dimpotrivă. Să nu uităm că bolile vechi trăiesc și trebuie tratate”, a precizat prof.dr. Doina Anca Pleșca, președintele Societății Române de Pediatrie.