AcasăCORONAVIRUS„Strămoșii” coronavirusului s-au ascuns timp de decenii întregi în jurul nostru! Ce...

„Strămoșii” coronavirusului s-au ascuns timp de decenii întregi în jurul nostru! Ce pericol ne așteaptă

„Strămoșii” coronavirusului s-au ascuns timp de decenii întregi în jurul nostru! Ce pericol ne așteaptă„Strămoșii” coronavirusului s-au ascuns timp de decenii întregi în jurul nostru! Ce pericol ne așteaptă

„Strămoșii” noului coronavirus ar fi putut să trăiască neobservați în lilieci de zeci de ani, deși au avut, probabil, și capacitatea de a infecta oamenii, potrivit unui nou studiu.

Pentru a înțelege de unde a apărut noul coronavirus, cunoscut sub numele de SARS-CoV-2 și modul în care s-a răspândit la oameni, oamenii de știință trebuie să urmărească istoria sa evolutivă a genelor sale, care sunt codificate în acidul ribonucleic sau ARN. Dar istoria evolutivă a SARS-CoV-2 este complicată, deoarece se știe – coronavirusurile își schimbă frecvent materialul genetic cu alte coronavirusuri.

Cum îi păcălește coronavirusul pe oamenii de știință

Această schimbare a genelor, numită recombinare genetică, face, de asemenea, dificil pentru oamenii de știință să stabilească modul în care coronavirusul s-a răspândit mai întâi la oameni; unii cercetători presupun că a avut loc o transmitere directă de la liliac la om, în timp ce alții presupun că a fost implicată o specie de mijloc, cum ar fi pangolionul.

Î nacest nou studiu, oamenii de știință au reușit să identifice mai întâi secțiunile ARN ale genomului SARS-CoV-2 cae a evoluat ca atare de-a lungul timpului și nu s-a recombinat cu altele, a declarat co-autorul Maciej Boni, profesor asociat de biologie la Penn State’s Center for Inffectious Disease Dynamics.

Ulterior, aceste secțiuni au fost comparate cu cele ale coronavirusurilor similare găsite în lilieci și pangoline. Astfel, aceștia au descoperit că SARS-CoV-2 era cel mai strâns legat de un alt coronavirus prezent la lilieci, cunoscut sub numele de RaTG13.

Aceasta reprezintă o decoperire foarte importantă, mai ales datorită faptului că se corelează cu unele anterioare, referitoare la genele responsabile pentru așa-numitul domeniu de legare a receptorilor (RBD) al proteinei „spike” a coronavirusului – secțiunea care permite virusului să intre în receptorul ACE2 din celulele umane și să le infecteze, potrivit Live Science.

Coronavirusuri cu „strămoș” comun

În studiu se arată că porțiunea RBD a proteinei spike era mai asemănătoare genetic cu un coronavirus găsit în pangolin (numit Pangolin-2019) decât în cel al RaTG13.

Există două explicații posibile pentru această constatare: în primul rând, faptul că virusul SARS-CoV-2 și-a evoluat capacitatea de a se răspândi la oameni prin pangolini (puțin probabil, având în vedere că SARS-CoV-2 este mai strâns legat de RaTG13 decât orice virus cunoscut la pangolin), sau, în al doilea rând, că SARS-CoV-2 a dobândit acest RBD prin recombinarea cu un virus pangolin, a explicat Boni.

În noul studiu, cercetătorii nu au găsit însă dovezi de recombinare în genele proteinei spike a SARS-CoV-2.

Totuși, noile date de secvențiere genetică sugerează o a treia explicație – genele pentru proteina spike și, astfel, capacitatea coronavirusului de a infecta celulele umane, au fost transmise de la un strămoș comun care, în cele din urmă, a dat naștere la toate cele trei coronavirusuri: SARS-CoV-2, RaTG13 și Pangolin-2019.Autorii studiului punctează faptul că este încă posibil ca pangolinii „sau o altă specie până acum nedescoperită” să fi putut acționa ca o gazdă intermediară care a ajutat virusul să se răspândească la oameni, dar „este puțin probabil”.

Cum s-a mutat virusul încât a declanșat o pandemie globală

Cercetătorii au calculat apoi cât timp a trecut de când cei trei virusuri s-au separat luând în calcul rata estimată cu care coronavirusul se mutează în fiecare an.

Se pare că în urmă cu peste un secol exista o singură sursă care, în cele din urmă, ar fi dat naștere virusurilor SARS-CoV-2, RaTG13 și Pangolin-2019. Atunci a avut loc separarea virusului Pangolin-2019 de SARS-CoV-2 și RaTG13, care au format propria linie abia în anii ’60 -’70.

Ulterior, între 1980 și 2013 linia RaTG13 și-a pierdut capacitatea de legare a receptorilor umani, dar nu și SARS-CoV-2.

Linia SARS-CoV-2 a circulat în lilieci timp de 50 sau 60 de ani înainte de a sări la oameni”, a punctat specialistul.

De asemenea, acesta a anunțat faptul că există probabil și alte virusuri desprinse din acest strămoș de un secol care au suferit zeci de ani de evoluție, „pe care încă nu le-am descoperit”.

„Întrebarea este: Există o jumătate de duzină din aceste linii, 20 sau o sută? – și nimeni nu știe. Probabil că există și alți viruși care se ascund în lilieci și care sunt capabili să se răspândească la oameni”, a mai precizat acesta.

author avatar
Alexandru Tîrcavu