Datele statistice zdrobitoare arată clar că singurul moment în care mortalitatea Covid a crescut exploziv a fost anul 2021, al vaccinării în masă a populației. Mai mult, din cauza presiunii puse de vaccinul ARN mesager pe virusul SARS-Cov-2, acesta a dezvoltat o formă extrem de agresivă, care a dus la majorarea indicelui de fatalitate în cazurile de boală. Concluziile au fost prezentate la International Crisis Summit 4, desfășurat la Palatul Parlamentului în România, care a reunit o seamă de reputați medici din întreaga lume.
Cel mai ridicat risc de deces prin Covid s-a înregistrat în 2021, când CFR (case fatality rate) a fost declarat ca fiind aproximativ 3,48%, față de 1,4% în 2020 și sub 1% în 2022 și 2023, când oamenii au renunțat la vaccin. La 45-50 de zile după prima doză de așa-zis vaccin, a început escaladarea cazurilor de boală și a deceselor, în condițiile în care doza I în România a fost aplicată în plină dezescaladare a cazurilor de Covid-19, contrar oricărui principiu epidemiologic, a declarat dr. Oana Mihaela Secară, în discursul prezentat la International Crisis Summit 4, desfășurat în perioada 18-19 .11.2023, la Palatul Parlamentului, în România.
Aceasta a arătat că, potrivit datelor epidemiologice colectate, riscul de deces prin Covid- 19 în 2021 este reflectat de IFR (infection fatality rate) care a fost egală cu CFR. ”IFR a fost chiar de 3,48%, deoarece pacienții declarau în mare majoritate simptomele și se testau pentru a obține 6 luni de libertate prin certificatul verde.
În plus, varianta Delta, din toamna lui 2021, dezvoltată sub presiunea așa-zisului vaccin, a fost agresivă și a speriat populația prin numărul de decese, de data aceasta în mod real Covid”, a spus medicul român. În anul campaniei de vaccinare, prof.dr. Virgil Păunescu, vicepreședintele Academiei de Științe Medicale, atrăgea atenția că, dacă se pune presiune pe un virus, cu tratamente sau cu vaccinuri, el va căuta o cale de scăpare, pericolul fiind apariția unor mutaţii care pot fi agresive. Lucru care s-a și întâmplat.
Politicile de sănătate au crescut mortalitatea
Pe lângă protocoalele de tratament oficiale, cu medicamente fără niciun efect benefic asupra însănătoșirii bolnavilor Covid, cea mai gravă problemă în anii 2020 și 2021 a fost reprezentată de politicile de sănătate greșite dictate de Guvern, susține dr. Oana Mihaela Secară. Repartizarea bolnavilor Covid în spitale monospecialitate, fără medici de alte specialități și fără aparatură medicală, alocarea unui număr redus de locuri pentru pacienți în unitățile sanitare și la ATI, menținerea unui număr mic de specialiști ATI și suprasolicitarea acestora au condus la o creștere enormă a mortalității.
”Au repartizat bolnavi Covid în spitale foarte mici, care nu aveau linii de gardă decât pe interne și pe chirurgie, fără cardiologi, diabetologi, nefrologi și neurologi. Deciziile privind schemele de tratament trebuiau luate în funcție de bolile asociate ale pacienților, dar pentru asta era nevoie de medici din specialitățile respective. A fost indusă, prin mijloace media, frica de contaminarea încrucișată Covid- 19 în rândul tuturor specialiștilor, astfel ca medicii să nu primească în cabinete și să nu consulte pacienții Covid decât în spitalele Covid, care erau insuficiente. De ce? Pentru a se putea raporta o rată mare de decese în sistem și a justifica măsurile restrictive și certificatele verzi în 2021”, a afirmat dr. Oana Mihaela Secară.
S-a falsificat numărul de decese
Autoritățile au mai mimat și un risc exagerat de deces prin Covid-19, prin falsificarea numărului de decese Covid, falsificare susținută de Metodologia de Supraveghere a SARS- Cov 2, impusă spitalelor, a precizat dr. Oana Mihaela Secară.
”Frica de Covid-19, ca fiind o boală cu un așa-zis risc mare de deces, urma să crească, în concepția autorităților, aderența și complianța față de un produs practic netestat conform regulilor internaționale, numit incorect vaccin. Nici acest lucru nu a fost de ajuns. Autoritățile au promulgat în 2020 o serie de acte legislative care sa reducă în proporție de mai mult de 75% accesul pacienților Covid în spitalele din România, pentru a putea mima supraaglomerarea și presiunea pe sistem, cu justificarea măsurilor restrictive legate de rata incidenței cumulate. ATI-urile, în proporție de mai mult de 80%, nu tratau Covid-19, tot datorită reglementărilor speciale ale autorităților care, chipurile, doreau să reducă contaminările încrucișate în spitale”, a mai declarat dr. Oana Mihaela Secară.