Profitorii pandemiei, miliardari peste noapte. Soluția? Taxa de solidaritate!

Pentru că se tot vorbește despre taxa de solidaritate pentru marile companii, ar trebui abordat și subiectul marilor îmbogățiți de pe urma pandemiei, care au profitat la maximum de legislația care a permis achizițiile directe și de cererea mare de produse venită din zona sistemului sanitar. Astfel, taxa de solidaritate ar trebui percepută și firmelor de apartament care au făcut bani grei de pe urma situației provocate de Covid 19.

Deși poate părea puțin extrem și greu aplicabilă, taxa de solidaritate ar trebui totuși impusă și celor care au făcut averi speculând perioada grea pe care o traversează România. Culmea este că cei mai mulți dintre marii îmbogățiți de pe urma pandemiei nu sunt companiile mari, ci micile de firme de apartament, răsărite peste noapte sau revitalizate brusc, care au intrat în afaceri cu instituțiile din sectorul sanitar.

Astfel, buticari care dețineau un amărât de Logan s-au trezit peste noapte miliardari, defilând sfidători cu Rolls-Royce-uri, fără să fie nevoiți să dea vreo explicație. Și nici nu ar avea de ce, atâta timp cât legislația stării de urgență și a stării de alertă au permis achizițiile directe, fără vreo verificare din partea DNA-ului, care doarme în front de aproape doi ani de zile. Și, pentru că tot am vorbit despre DNA, să amintim că zecile de dosare în lucru pe achizițiile din starea de urgență, cu care ne amenința conducerea instituției în urmă cu mai bine de un an, nu au avut finalitate.

”Ca tipologii de anchete privind pandemia au reieșit încălcarea prevederilor legale pentru organizarea, atribuirea, derularea unor contracte de achiziții publice directe a unor echipamente de protecție (măști, viziere, combinezoane, izolete), achiziționarea de măști medicinale, neconforme, considerate periculoase și interzise în UE și stabilirea centrelor de carantină și repartizarea persoanelor în centrele de carantină”, arăta DNA. Bineînțeles că, în afară de anchetarea unei firmulițe de apartament și a fostului director Unifarm, nimic notabil nu a mișcat DNA.

Să se împartă profitul

Să cercetezi fiecare achiziție directă făcută de miile de instituții din domeniul Sănătății este, practic, imposibil. Din milioanele de achiziții directe, am selectat câteva făcute în luna mai a acestui an. DSP Mehedinți a achitat 20.000 de euro pentru ferestre din lemn masiv esență tare, DSP Ilfov și-a cumpărat un server de peste 10.000 de euro, prețul fiind dublu față de cel al pieței, și o multifuncțională la un preț promoțional care, la fel, era dublu față de cel al pieței, iar Serviciul Județean de Ambulanță Argeș a achitat peste 8.000 de euro unei firme private pentru examenul medical periodic al asistenților medicali.

Totodată, DSP Ialomița a cumpărat două containere modulare, nu se știe pentru ce, de la aceeași firmă, în aceeași zi și cu aceleași caracteristici tehnice, însă cu prețuri diferite, de 12.807 euro și 13.986 euro, iar Serviciul de Ambulanță Mureș a cumpărat combinezoane de 10.234 euro de la o firmă care vinde lenjerii intime și costume de baie. Practic, un dezmăț generalizat lipsit de orice fel de control din partea statului, deși vorbim despre bani publici. Tocmai de aceea profiturile uriașe pe care le au firmele care fac afaceri cu sistemul sanitar în perioada pandemiei ar trebui să fie taxate, în semn de solidaritate cu prăbușirea economică cauzată tocmai de cheltuielile enorme din acest sector.

Contractele, secretizate de stat

Datele referitoare la firmele care au făcut afaceri cu statul ar trebui să fie publice, însă acestea au ajuns să fie secretizate, ne spune dr. Lucian Duță, fost președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

”Noi nu avem o evidență clară a firmelor de la care s-au făcut achiziții în această perioadă, pentru că ele au fost cumva secretizate. Deci noi nu știm până la această oră cu cine s-au făcut aceste contracte fără licitație. Uitați-vă și la achizițiile de teste rapide. Ca să suprataxezi aceste firme îți trebuie o lege în acest sens”, ne-a declarat dr. Lucian Duță, fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.