AcasăCORONAVIRUSPeste 10.000 de locuri în spitale blocate pentru 400 de bolnavi Covid

Peste 10.000 de locuri în spitale blocate pentru 400 de bolnavi Covid

Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, nu deschide spitalele

Autoritățile române au alocat, în perioada pandemiei, 21.113 paturi de spitale pentru bolnavii Covid, în condițiile în care numărul record de pacienți internați a fost de doar 13.000. În prezent, când în unitățile sanitare mai sunt 430 de pacienți cu SARS-Cov-2, sunt încă blocate peste 10.000 de paturi, în detrimentul celor care suferă de alte boli.

Institutul Național de Statistică a dezvăluit, în raportul Activitatea rețelei sanitare și de ocrotire a sănătății în anul 2020, că autoritățile au alocat 21.123 de paturi pentru tratarea pacienților Covid, dintre care 1.489 în secțiile ATI. Singurul record de internări a fost stabilit în luna noiembrie 2020, când se ajunsese la un număr de 13.000 de internați, în rest numărul acestora a fost constant sub 10.000. În acest moment mai sunt doar 430 de bolnavi Covid internați în spitale, din care 67 la ATI. Cu toate acestea, spitalele, în marea lor majoritate, rămân închise pentru pacienții non-Covid sau se deschid doar parțial. â

Deși Ministerul Sănătății nu a raportat numărul de paturi rămase pentru bolnavii Covid, se pare că mai mult de jumătate din totalul acestora sunt încă blocate. Totodată, ministerul nu a elaborat criterii de redeschidere a spitalelor și nici nu a modificat ordinul care a transformat cele mai importante spitale din țară în Covid și suport Covid. La sfârșitul lunii mai, ministrul Ioana Mihăilă declara că redeschiderea se va face în două etape. În prima etapă solicitarea spitalelor de redeschidere era condiționată de o rată de incidenţă la nivelul judeţului mai mică de 1 la mie şi o rată de ocupare a paturilor din unitatea sanitară respectivă, pentru pacienţii confirmaţi cu Covid, sub 50%. În cea de-a doua etapă, solicitarea de redeschidere putea veni după 30 de zile de la prima etapă și era condiționată de rata de incidenţă la nivelul judeţului mai mică de 0,5 și rata de ocupare a paturilor de sub 50%.

În Capitală, doar jumătate din spitale au primit aprobare

Procesul de redeschidere a unităților sanitare este însă unul foarte greoi, piedicile și birocrația conducând la economii majore la bugetul alocat spitalelor. În București, doar 12 spitale din 23 au reușit să obțină de la Direcția de Sănătate Publică avize pentru creșterea numărului de paturi pentru pacienții non-Covid. Procedeele de redeschidere a secțiilor ATI Covid, de exemplu, sunt extrem de complicate. Ordinul de redeschidere este dat de DSP doar după ce spitalele depun documentații la această instituție, urmând o programare a vizitelor de evaluare la fața locului de către echipe de inspectori de la departamentul de epidemiologie al Direcției de Sănătate Publică. Documentațiile depuse de spitale sunt respinse, de multe ori, de DSP-uri, pentru completare sau refacere. Pe lângă o notă de fundamentare pentru necesitatea majorării numărului de paturi pentru bonavii non-Covid, managerii de spital trebuie să depună și un memoriu tehnic, precum și acordul şefilor de secţii implicaţi în noile modificări de structură propuse. Probleme sunt și la spitalele Covid din țară, care au o singură secție ATI dedicată Covid și se află în imposibilitatea deschiderii unităților pentru pacienții care suferă de alte afecțiuni.

Internările s-au redus cu 1,6 milioane

În 2020 spitalele au tratat un număr de 2,6 milioane cazuri în regim de spitalizare continuă, cu 1,6 milioane cazuri mai puțin față de anul 2019, arată INSP. Pentru bolnavii Covid au fost alocate 15,7%  din   totalul paturilor pentru internare continuă. Sectorul  public  a  preluat  cea mai importantă parte a activității de îngrijire a pacienților Covid-19, 98,4% dintre paturile de îngrijire continuă alocate Covid-19 aparținând spitalelor publice, iar sectorul privat a contribuit la îngrijirea pacienților Covid-19 cu 342 de paturi de îngrijire continuă, potrivit INSP.

 

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.
728 afisari

5 COMENTARII

  1. Ei sa explice de unde umfla numarul de morti in fecare zi adaugand pe cei din 2020.
    Un diagnostic de deces se modifica in foaia de observatie doar dupa autopsie, nu din pix.
    Iar cei ce au murit pe acasa din alte cauze, nu pot fi trecuti acum pe lista fara inca un test PCR.

  2. ASTA GENOCID ,de 15 luni bolnavii cronici sunt tinuti la poarta spitalelor , iresponsabilitatea criminala a celor care se pretind managerii sistemului sanitar , nu s-a pomenit in istoria acestei tari indivizi mai incompetenti si mai iresponsabili ca in ultimul an si jumatate.
    Politizarea managementului nu-i alceva decat JAF ,arendarea banului public la buzunarul leprelor ,a gastilor mafiote zise partide.

  3. Ioana Mihaila se tot intalneste in ascuns cu Vlad Voiculescu si toate manevrele ei sunt dictate de mafia sanitara. Acesti criminali impreuna cu doctorii guvizilor din linia intai, criminalii care isi aratau non stop fetele la tv trebuie judecati si aruncati in puscarie. Justitie curva si nenorocita care iti faci veacul beata nu te bagi la crimele astea ai? Ti-ai luat tainul si tu?! L-ati impuscat pe Ceausescu pentru genocid, dar pe Arahat tradatorul nu il spanzurati ca inca nu a atins cifra de crime pe care si-a propus-o? Mihaila era numele de cod al lui Virgil Magureanu, pentru cunoscatori. Guvernul Catu Matu va ramane ca guvern al criminalilor lui Arahat si al barbatilor care vor sa nasca! UNDE DRACU E CURVA DE JUSTITIE CAND JEGURILE PRADUIESC SI UCID LUMEA? PE CENTURA …

Comments are closed.

Zenville

Ultimele știri

proger