AcasăCORONAVIRUSPandemia – cultura fricii

Pandemia – cultura fricii

Nu ar trebui să acordăm prea multă atenție cercetărilor care sugerează riscul apariției problemelor de sănătate mintală de pe urma Covid-19. Acest fenomen a fost creat de cultura fricii din jurul pandemiei.

Un nou studiu publicat în The Lancet  a constatat că aproape 20% dintre supraviețuitorii Covid suferă de tulburări psihiatrice, cum ar fi anxietatea și depresia sau insomnia, în termen de trei luni de la testarea pozitivă a virusului. Se susține  că riscul de a suferi de boli mintale după Covid este  dublu față de cel al altor boli. La fel ca toate studiile din jurul virusului, și acesta, realizat de cercetători de la Universitatea din Oxford și Centrul de Cercetări Biomedicale Sanitare NIHR, oferă mult mai multe întrebări decât răspunsuri. Paul Harrison, profesor de psihiatrie, a observant că sunt necesare mai multe cercetări pentru a stabili dacă într-adevăr un diagnostic al unei tulburări psihiatrice ar putea fi direct legat de contractarea coronavirusului. Harrison a declarat pentru RT că „nu este deloc plauzibil ca virusul să aibă un efect direct asupra creierului și asupra sănătății mintale”. Unii dintre cercetători au ridicat posibilitatea ca rata ridicată a bolilor psihice în rândul supraviețuitorilor Covid să se datoreze medicamentelor prescrise pentru tratarea stării lor fizice.

Alarmismul obsesiv

“Nu mă miră descoperirile publicate în The Lancet Psychiatry. De la izbucnirea pandemiei, au existat avertismente și speculații constante despre consecințele sale devastatoare asupra sănătății mintale. Prognozele alarmiste despre o epidemie de probleme de sănătate mintală în rândul copiilor și tinerilor au fost o caracteristică recurentă a discuțiilor media încă de la începutul anului. Consecințele negative Covid-19 asupra sănătății mintale, inclusiv anxietatea și depresia, au fost prezise pe scară largă, dar nu au fost încă măsurate cu exactitate. Motivul pentru care au fost prezise la asemenea proporții este că  această cultură occidentală a adoptat un obicei obsesiv de a percepe bolile mintale ca suferința normală a existenței umane”, a spus Harrison. Pentru sociologul Robert Merton, reprezentarea problemelor existențiale ca fiind medicale are o influență importantă asupra modului în care indivizii își percep sănătatea.

Reprezentarea blocării ca “invitație” pentru probleme de sănătate mintală se poate transforma într-o profeție care se împlinește. Cu siguranță sporește frica și anxietatea oamenilor cu privire la situația dificilă cu care se confruntă. În astfel de circumstanțe, nu este deloc surprinzător faptul că supraviețuitorii  Covid rămân foarte îngrijorați de sănătatea lor și că își vor interpreta temerile și dificultățile prin limbajul psihologiei. “Criza medicală provocată de pandemie este destul de rea. Acesta este motivul pentru care nu ar trebui să o  agravăm creând  un climat  care să ne încurajeze să percepem dificultatea pe care o avem pentru a obține controlul asupra vieții noastre ca pe o problemă de sănătate mintală”, a rezumat Paul Harrison.

author avatar
Radu Jacotă Redactor