Competiţia sporită între state, ambițiile unor puteri regionale precum Turcia, înmulţirea atacurilor cibernetice şi a dezinformărilor – sunt tulburări mondiale care au fost exacerbate de criza sanitară, avertizează Franța.
“Pandemia a confirmat, întărit sau chiar accelerat anumite tendinţe pe care noi le-am identificat în 2017 – întoarcerea strategiilor de confruntare, terorismul, proliferarea armelor de distrugere în masă și a atacurilor hibride”, a declarat ministrul Apărării, Florence Parly, la prezentarea versiunii actualizate a evaluării strategice a Franţei, la patru ani după publicarea acestei analize a ameninţărilor. Preşedintele Emmanuel Macron a atras atenţia asupra acestei agravări a tensiunilor internaţionale, pe fondul reducerii angajamentelor SUA în mandatul lui Donald Trump: „Noul joc de puteri nu doar că este confirmat, dar se înăspreşte.În spațiul Indo-Pacific, în Orientul Apropiat şi Mijlociu, în Africa, pe uscat, pe mare, în aer, precum şi în noile regiuni de conflict, criza sanitară, socială şi economică a favorizat reflexele de retragere şi temerile de asediere, a alimentat scânteile de naţionalism, a amplificat ambiţiile şi a accentuat opoziţia voinţelor”. Din 2017, trei mari ameninţări persistă, potrivit lui Florence Parly: terorismul, în contextul în care Statul Islamic este în continuare activ, proliferarea nucleară alimentată de programele nord-coreean şi iranian şi înăsprirea competiţiei între puteri, prin „postura de intimidare strategică a Rusiei sau puternicul avans militar al a Chinei”, al cărei buget pentru apărare s-a dublat faţă de 2012.
Aceste comportamente destabilizatoare au inspirat mai multe state în abordarea unor pretenții mai mari în regiunile lor. Parly a dat exemplu Turcia, care, “la porţile Europei, şi-a înmulţit acţiunile periculoase în Libia, Mediterana de Est sau Caucaz”. Însă noutatea constă în utilizarea tot mai răspândită „de practici dezinhibate care pot afecta funcţionarea democraţiei noastre în noi domenii: cibernetic, spaţiu, dezinformare”, a avertizat ministrul, constatând că „pandemia a dezlănţuit imaginaţia: atacuri cibernetice asupra unor spitale și dezinformare în masă”. Tonul este alarmist, notează Le Figaro: “În absența unui răspuns din partea europenilor, acest context de instabilitate va aduce noi riscuri la porțile Europei și crește spectrul unei retrogadări strategice”. Din lipsa investițiilor în anumite tehnologii, cum ar fi inteligența digitală sau artificială, armatele europene sunt amenințate cu retragerea, dependența și pierderea suveranității, se arată în documentul strategic.