Covid-19 a avut un impact devastator asupra luptei împotriva SIDA, TBC și malariei – un declin fără precedent, a avertizat Fondul Global responsabil pentru combaterea acestor maladii.
Pentru prima dată după înființarea sa în 2002, The Global Fund to Fight AIDS, Tuberculosis and Malaria – GFATM, a raportat acest regres alarmant.
Reduceri drastice ale serviciilor de depistare şi prevenţie a HIV pentru populaţiile cheie şi vulnerabile, o scădere vertiginoasă a numărului de persoane testate şi tratate pentru TBC, cu un impact grav asupra programelor de luptă contra tuberculozei rezistente la medicamente.
“Regresul a început în 2020 – exact de ceea de ne temeam când a apărut criza sanitară. Impactul pandemiei a fost devastator, pentru prima dată în istoria noastră, principalii indicatori sunt în declin, programele au mers înapoi”, a declarat Peter Sands, directorul executiv al Fondului Global – care reunește guvernele, agențiile multilaterale, partenerii bilaterali, grupurile societății civile, persoanele afectate de boli și sectorul privat de sănătate.
Consecințe catastrofale
“COVID-19 a perturbat accesul la sistemele sanitare, la testele de depistare şi la tratamente în numeroase ţări și a avut consecințe catastrofale în lupta împotriva tuberculozei”, a adăugat Sands.
În 2020, numărul persoanelor tratate pentru tuberculoză rezistentă la medicamente a scăzut cu 19%.
În ţările în care Fondul Global investeşte, aproximativ 4,7 milioane de persoane cu această boală au primit tratament, cu 1 milion mai puţine în comparaţie cu anul 2019.
Privind HIV, numărul persoanelor seropozitive care primesc terapie antiretrovirală a continuat să crească, cu 9% în 2020, dar raportul indică un “declin important” al serviciilor de prevenţie şi testare pentru persoanele cheie şi vulnerabile.
Numărul persoanelor care au accesat programele de prevenire a SIDA s-a diminuat cu 11% în 2020 – cu 12% în rândul populaţiilor cele mai tinere.De asemenea, aceste tratamente administrate mamelor au scăzut cu 4,5%.
Testarea SIDA a înregistrat o scădere la nivel global cu 22%, întârziind începerea tratamentului în majoritatea ţărilor.