Organizaţia Mondială a Sănătăţii ratează obiectivul de a vaccina cel puţin 40% din populaţia fiecărei ţări până la sfârşitul acestui an.
Din cele 194 de țări membre ale OMS, aproximativ jumătate dintre ele nu vor îndeplini această țintă de vaccinare. Aproape 40 dintre aceste state nu au vaccinat nici măcar 10% din populaţiile lor.
Un eșec vizibil care se explică în mare parte pe decizia unor țări de a acumula stocuri uriașe de vaccinuri anti-Covid.
Occidentul administrează deja doze de supra-rapel, peste 8,6 miliarde până marți, cea mai mare parte în ţările bogate, care deţin resursele necesare pentru a-şi asigura contracte proprii cu producătorii de vaccinuri.
Zeci de ţări depind de livrările furnizate de COVAX, programul ONU privind partajarea de vaccinuri cu scopul de a-i imuniza pe oamenii din statele cu venituri mici.
Ţările bogate au fost criticate că nu au depus suficiente eforturi pentru a sprijini distribuirea echitabilă de vaccinuri prin intermediul COVAX. Cu toate acestea, transporturile prin intermediul schemei au crescut în ultimele săptămâni. Până în ultima săptămână a lunii decembrie, COVAX a livrat 722 de milioane de doze.
Aceste date descriu un tablou sumbru, notează DPA: OMS a anunţat că în timp ce în Germania au fost administrate circa 171 de doze de vaccinuri la 100 de locuitori, acest procent este mic de 2,7% în Madagascar, iar în Republica Democrată Congo reprezintă doar 0,32%.
Reprezentanţii industriei farmaceutice sunt însă convinşi că nu absenţa dozelor a cauzat acest dezechilibru și consideră că scepticismul faţă de vaccinare se află la cote ridicate în multe ţări, iar acestea întâmpină totodată dificultăţi în distribuţia vaccinurilor.
Potrivit estimărilor publicate de asociaţia farmaceutică IFPMA, aproximativ 1,4 miliarde de vaccinuri au fost fabricate doar în luna decembrie. OMS argumentează că țările vizate ar fi pregătite dacă ar primi dozele într-un mod organizat și în timp util.
Multe țări bogate au promis în mod colectiv mai mult de un miliard de doze drept donații. Potrivit OMS, livrările durează adesea mult până se materializează. Unele dintre doze mai pot fi administrate doar câteva săptămâni înainte de atingerea datei de expirare, fapt care face ca distribuţia de vaccinuri să devină şi mai anevoioasă în ţările sărace.