Berlinul își propune să „energizeze” legăturile comerciale cu Beijingul, pe fondul crizei coronavirusului. În timp ce China a fost supusă criticilor în mare parte a lumii occidentale, în special în SUA și Marea Britanie, pentru că nu a fost mai transparentă despre originile focarului Covid și, mai recent, pentru suspendarea normelor democratice din Hong Kong, Angela Merkel fost mai prudentă în răspunsul său – China este cel mai mare partener comercial al Germaniei.
Chiar după ce Germania a convenit luna trecută să salveze Lufthansa cu o injecție de urgență de 9 miliarde de euro, compania aeriană a anunțat că va relua serviciul pe o rută în stare latentă: Frankfurt-Shanghai. Întrebată dacă va sprijini sancțiunile SUA împotriva Chinei, Merkel s-a eschivat, dar s-a grăbit să afirme că “legăturile cu China au o importanță strategică”.
De când Merkel a preluat funcția de cancelar în 2005, exporturile germane în China au crescut de cinci ori, până la 100 de miliarde de euro anul trecut. Când cererea din partea SUA s-a prăbușit ca urmare a crizei financiare din 2008 și 2009, Germania s-a bazat pe China pentru a-și alimenta propria revenire – o expansiune care a continuat practic neîntrerupt până la impactul pandemiei. Fără îndoială, comentează Politico, Merkel are această istorie în minte, deoarece încearcă să protejeze economia Germaniei în actuala criză, despre care Comisia Europeană prevede că va declanșa o scădere de 6,3 la sută a producției țării în acest an.
Reticența lui Merkel de a mustra China la represiunea din Hong Kong poate părea în contradicție cu imaginea ei populară de lider moral, dar afacerile sunt afaceri, mai ales cu Beijingul. De fapt, cursul actual al cancelarului este în concordanță cu modelul “capitalismului chinezesc” în ultimii 15 ani: expresii de îngrijorare față de drepturile omului și promisiuni de a continua „dialogul”, împreună cu aprofundarea relației comerciale. Iar afacerile sunt bune.
Acest lucru este valabil mai ales pentru cele mai mari companii (și angajatori) din Germania, de la Volkswagen și Mercedes până la gigantul Siemens. Prioritățile Germaniei față de China au avut, de asemenea, un impact profund asupra propriei abordări a UE. Chiar dacă Ursula von der Leyen nu a evitat să critice China de când a devenit președinte al Comisiei, a fost atentă să nu se îndepărteze prea mult de linia Berlinului. „Nu este posibil să modelăm lumea de mâine fără o relație puternică UE-China”, a spus ea recent, după o videoconferință cu liderii chinezi.