Sindromul ”long Covid”, manifestat prin oboseala marcantă, dureri musculare persistente, cefalee sau senzația de lipsă de aer la mare distanță de vindecare, nu se manifestă doar la nevaccinații care au trecut prin boală, ci, în egală măsură, și la vaccinați, ne spune dr. Cristian Socolov, doctor în medicină. Acesta arată să sindromul este cauzat de tratamentul necorespunzător aplicat bolnavilor Covid.
Potrivit datelor oficiale, sindromul post-Covid-19 se manifestă prin simptome care se dezvoltă după boală și continuă mai mult de 12 săptămâni, nefiind explicate printr-un diagnostic alternativ. Cele mai frecvente simptome sunt oboseala generală, dificultatea în respirație, tusea persistentă, durerile musculare, cefaleea și amețeala. Autoritățile au explicat apariția sindromului ”long Covid” prin faptul că SARS-CoV-2 poate infecta direct o mare varietate de celule din corp și poate declanșa un răspuns imun hiperactiv sau care nu revine la normal după ce trece boala și care provoacă daune în tot corpul. În realitate însă, sindromul apare pentru că boala nu este corect tratată. ”<<Long Covid>> este încă un motiv de a înfiera, voalat, nevaccinații, presupunându-se că nu apare decât la nevaccinații care au făcut boala. Dar oare cum se numește reinfectarea frecventă cu Covid a celor vaccinați, și nu o dată, ci de mai multe ori, chiar și a celor cu schema completă de vaccinare, care dezvoltă și ei sindromul <<long Covid>>? Și care au simptomele deja clasice ale bolii, febră, oboseală, tuse cu sufocare, pierdere de miros, amețeli, tulburări de vedere, de auz, căderea parului, a dinților etc. Atunci când se spune că suntem în fața unui <<long covid>>, cu semne persistente de boală și după 12 săptămâni de la infectare, <<too long Covid>> poate apărea și la 24 de săptămâni de la primul vaccin, repetitiv chiar, la fel de epuizant și demoralizant ca un, deja clasic, <<long Covid>>”, ne-a declarat dr. Cristian Socolov.
Adevărata cauză, suprainfectarea
Britanicii au dezvoltat o tehnică RMN pulmonar cu Xenon hiperpolarizat, un non sens imagistic la prima vedere, RMN pulmonar nefiind de rutină, deoarece respirația împiedică o rezoluție pulmonară acceptabilă, ne spune dr. Cristian Socolov. Cercetătorii britanici au pus, astfel, în evidență schimburile oxigenului la nivel alveolo-capilar și anomaliile care apar în astfel de situații. ”Nu putem ignora pneumopatiile interstițiale de debut ale bolii. Ele se suprainfectează rapid în 90 la sută din cazuri și necesită terapie antibiotică cu spectru larg și pe termen lung. Azitromicina este slab eficace, efectele fiind reduse, și nu poate fi aplicată mai mult de 3 zile. Emblema infecției Covid este pneumopatia interstițială de vârf (sau vârfuri) pulmonară (e). În practica curentă clasică afecțiunea este rară, dar în pandemie a explodat efectiv. Pneumopatiile interstițiale de vârf sunt extrem de periculoase, marii specialiști propunând urmărirea acestor afecțiuni cel puțin 3 ani, unii susținând chiar imposibilitatea de a le vindeca. Un simplu examen clinic pulmonar, făcut cu acuratețe, poate decela pneumopatia de vârf, înainte de imagistica de rigoare. Urmărirea include terapie antibiotică periodică, ori de câte ori e o acutizare, recădere, cu antihistaminice și antiastmatice, cu terapie cortizonică la nevoie, bronhodilatatoare și cu susținere cardiacă de necesitate. Programul de urmărire în timp este esențial pentru supraviețuirea acestor pacienți”, a afirmat dr. Cristian Socolov, doctor în medicină.
Mortalitatea ridicată, cauzată de pneumopatia netratată
Pneumopatia interstițială de vârf a apărut de la început la mulți pacienți Covid și, pentru că nu a fost tratată corect, a provocat multe decese, ne spune dr. Cristian Socolov. Afecțiunea cere obligatoriu antibiotic repetitiv și îndelungat, însă autoritățile din România au interzis administrarea atibioticelor în cazurile Covid, aceste tratamente fiind aplicate prea târziu, când pacientul intra în colaps.