Guvernul a introdus pe lista produselor necesare prevenirii și tratării Covid-19 care sunt scutite de taxe vamale și antiviralul Arbidol, potrivit unui proiect de Ordin al Ministerului Finanțelor. România, alături de alte câteva țări din UE, a solicitat prelungirea perioadei de scutiri pentru astfel de produse, introducând, pentru prima oară, și Arbidolul, deși acesta este scos din protocolul de tratament din spitale.
La finalul pandemiei, Guvernul a decis să permită aducerea în țară a Arbidolului, un medicament care, potrivit medicilor infecționiști din spitale, și-a demonstrat din plin eficiența. Și asta în condițiile în care, la sfârșitul anului trecut, autoritățile au declanșat o adevărată vânătoare a persoanelor care îndrăzneau să introducă în țară acest antiviral.
Curios este faptul că Arbidolul (umifenovir) a apărut și pe lista recentă a antiviralelor folosite în tratamentul Covid, publicată de Ministerul Sănătății. Astfel, umifenovir apare alături de favipiravir, molnupiravir și paxlovid, ca posibilități de tratare a SARS-Cov-2, de cealaltă parte situându-se medicamentele interzise în această afecțiune: ivermectina, Kaletra (lopinavur/ritonavir), hidroxiclorochina și azitromicina, utilizarea acestora putând pune viața în pericol, conform Ministerului Sănătății. În ce privește antiviralele permise, dacă la molnupiravir, favipiravir și paxlovid sunt trecute efectele adverse, la umifenovir (Arbidol) există doar câteva atenționări. ”Umifenovirul (Arbidol) este un antiviral activ în gripă, utilizat în Rusia și China, a cărui eficiență în Covid-19 nu a fost demonstrată prin studii științifice. Umifenovirul nu este autorizat în Uniunea Europeană și nici de către Agenția Națională a Medicamentului din România. De aceea, nu poate fi comercializat în farmacii. În țara noastră a fost folosit sporadic, fiind achiziționat din fostul spațiu sovietic. Menționăm că, pe lângă absența datelor de eficiență în Covid-19, procurarea pe cale neoficială a acestui medicament și utilizarea lui fără prescripție medicală presupune asumarea unor riscuri legate de modul de fabricare, depozitare și de transport”, se arată pe site-ul Ministerului Sănătății.
Cine poate aduce medicamentul
Conform Deciziei (UE) 2021/2313 a Comisiei din 22 decembrie 2021 privind scutirea de taxe la import și exonerarea de TVA la importuri, acordate pentru mărfurile necesare pentru combaterea efectelor epidemiei de Covid-19 în cursul anului 2022, produsele pot fi importate doar de organizaţii cu caracter caritabil sau filantropic. Acestea trebuie autorizate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin unităţile sale subordonate, să beneficieze de o astfel de scutire, cu condiția să nu înregistreze obligaţii fiscale restante la data depunerii cererii de import. Teoretic, aceste organizații nu au dreptul de a vinde produsele importate, ci doar de a le dona.
”La 8 noiembrie 2021, Comisia Europeană a consultat statele membre cu privire la necesitatea unei prelungiri și, în urma acestei consultări, au fost primite solicitări de prelungire a aplicării măsurii de scutire de taxe la import și de exonerare de la plata TVA la mărfurile importate din partea mai multor state membre, inclusiv România. Astfel, potrivit Deciziei (UE) 2021/2313, scutirea de taxe la import și TVA se aplică importurilor efectuate în statele membre solicitante de la 1 ianuarie 2022 până la 30 iunie 2022”, se arată în proiectul de ordin al Ministerului Finanțelor.
Mai multe produse decât la începutul pandemiei
Noua listă elaborată de Ministerul Finanțelor conține de două ori mai multe produse decât la începutul pandemiei. Și asta în contextul în care donațiile din partea unor ONG-uri caritabile nu au fost semnificative nici în perioada în care numărul de cazuri copleșea spitalele. Astfel, printre produsele nou introduse se numără pompe de perfuzie, de aspirație și pentru nutriție, umidificatoare, laringoscoape, truse de intubație, truise de acces vascular, electrocardiografe, termometre, cărucioare pentru urgențe, prelevator de ARN, paturi de spital, precum și sterilizatoare medicale, chirurgicale sau de laborator. În ce privește medicamentele, au intrat pe listă Arbidolul și anticorpii monoclonali și, în mod dubios, este păstrat Kaletra, medicamentul care a provocat decese în rândul pacienților Covid.