MORI cu zile în spitalele din România: 5 oameni decedaţi, la Tg. Mureş, din cauza infecţiilor din unitate!Ministerul Sănătății a decis ca finanțarea spitalelor pentru următoarele șase luni să se facă la nivelul anului trecut, când internările au scăzut la jumătate. Consecința va fi o restricționare drastică a accesului bolnavilor la tratamentele acordate în unitățile sanitare, în condițiile în care, pe fondul pandemiei, starea de sănătate a populației s-a deteriorat grav. Mai mult, reprezentanții Guvernului au precizat clar că se va merge pe descurajarea spitalizărilor.
Potrivit Ordonanței de Urgență privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate, adoptată miercuri de Executiv, finanțarea spitalelor pe următoarele șase luni se va face la nivelul anului 2021, an în care numărul internărilor a scăzut la jumătate față de anul 2019.
Ce înseamnă acest lucru? Că unitățile sanitare vor trebui să se încadreze în bugetul alocat de casele de asigurări, iar numărul internărilor nu trebuie să-l depășească pe cel de anul trecut. În cei doi ani ai pandemiei, spitalele au funcționat fără pacienți, iar salariile medicilor și asistentelor, ajunse la niveluri uriașe după majorări și sporuri de 85%, au fost plătite integral. Regulile impuse prin Legea 55/2020 au redus la jumătate numărul de paturi funcționale în spitale, dar și acelea au rămas neocupate, în numele luptei împotriva Covid. Pe acest fond, bolile cronice s-au agravat, tumorile neoperate la timp s-au soldat cu decese evitabile, iar multe alte maladii grave au rămas nedepistate la timp.
În aceste condiții, Guvernul a luat decizia ca, în loc să impulsioneze deschiderea totală a spitalelor, să aloce la fel de puțini bani ca și anul trecut. Important de precizat este faptul că salariile personalului medical din spitale reprezintă circa 90% din bugetele alocate, banii fiind suportați din Fondul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, adică din contribuțiile românilor. ”Casele de asigurări de sănătate contractează cu unitățile sanitare cu paturi care
furnizează servicii medicale spitaliceşti, în regim de spitalizare continuă, o sumă echivalentă cu media lunară a sumelor contractate pentru activitatea anului 2021”, se arată în Ordonanța de Urgență adoptată de Guvern.
Întoarcerea la medicii de familie
Deși mai toți miniștrii Sănătății au spus-o în ultimii 16 ani, degrevarea spitalelor prin reorientarea pacienților către medicii de familie nu s-a produs cu adevărat. În fapt, în ultimii aproape 30 de ani, medicii de familie, care, în toate celelalte țări europene, și nu numai, au o importanță vitală în sistemul de sănătate, au fost transformați în simpli scriptologi, sufocați de birocrația excesivă și cu interdicții majore în a trata diverse boli și a diagnostica.
Medicii de familie au fost transformați în bariere puse în calea pacienților, care mergeau la aceștia doar pentru a obține bilete de trimitere la specialiști. Sigur că medicii de familie s-au plâns de foarte multe ori de aceste aberații ale sistemului, spunând că nu sunt tratați ca și medici adevărați, însă nimeni nu i-a luat în seamă. Acum, ministrul Sănătății încearcă, ceea ce au încercat și alții, să pună accent pe medicina de familie, extinzând competențele acesteia. Dar oare nu este prea târziu? Peste 70% din medicii de familie sunt în prag de pensionare, iar absolvenții facultăților de medicină se feresc de această specializare, prost plătită, cu muncă multă și zero apreciere în ierarhia valorilor. Cel mai grav aspect este însă că, după zeci de ani în care nu și-au exersat competențele dobândite în facultate și în rezidențiate, medicii de familie, cu mici excepții, s-au deprofesionalizat aproape în totalitate.
Doar o zi de spitalizare
Tot în Ordonanța de Urgență a Guvernului pentru stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate, se pune accent pe spitalizările de o zi, în dorința de a reduce și mai mult cheltuielile făcute cu internările pacienților. Tranziția spre normalitatea post-Covid, anunțată de Executiv prin prelungirea cu 6 luni a contractării serviciilor la media din 2021, este însă o capcană. Pentru că, în 2023, nivelul de finanțare a spitalelor va fi același ca în 2022, ajungându-se ca, funcționând la jumătate din capacitate, să se treacă la disponibilizări în sistem.
