Încă din primele sale zile, criza Covid, a fost un dezastru de administrare a datelor privind persoanele infectate. După două decenii de dezvoltare a guvernării prin mijloace digitale, majoritatea țărilor sunt prea lente pentru a gestiona o criză de asemenea proporții.
Acest eșec tehnologic(și politic) s-a adăugat probabil la numărul de morți datorat virusului și a aprofundat recesiunea economică. Acum vin încă mai multe dovezi că guvernele rămân deficiente în privința atitudinilor si rapoartelor atunci când vine vorba de gestionarea datelor. Una dintre primele manifestări ale eșecului a fost incapacitatea statelor de a urmări datele de bază despre pandemia inițială – ratele de infecție și transmitere, numărul de paturi din spitale și aparatele pulmonare utilizate, mortalitatea în exces – în timp real sau cel puțin zilnic, relatează Bloomberg. La câteva luni de la criză, datele despre decesele din țările europene erau încă cu câteva zile în urma numărului efectiv de morți. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a raportat la sfârșitul anului 2020 că doar trei din 16 țări europene aveau date relevante despre îngrijiri de urgență actualizate zilnic sau săptămânal și doar două aveau datele de mortalitate în timp real. Majoritatea națiunilor bogate din lume nu au avut capacitatea de a extrage date generalizate din aceste rapoarte, care ar fi putut fi utile în prezicerea evolutiei virusului.
Alba-neagra cu pașaportul de vaccinare și confidențialitatea datelor
În Germania, unde guvernul a negat de mult timp că ar susține orice formă de “certificate de vaccinare” până în 2022 – în mare parte din motive de echitate – oficialii par să se fi răzgândit: ministrul sănătății, Jens Spahn, vorbește cu o serie de companii tehnologice despre producerea unei forme de dovadă electronică a vaccinării în acest an. Aceste informații ar putea fi încărcate în cărți de identitate activate pentru utilizare electronică, împreună cu amprentele digitale și alte informații de identificare? Întrebare retorica! Deși noile ID-uri au fost utilizate din 2017, doar 6% dintre rezidenții germani au folosit efectiv funcțiile electronice anul trecut. Chiar dacă datele de vaccinare ar fi adăugate, majoritatea locatiilor nu vor avea tehnologia disponibila pentru a le identifica – utilizarea acestei soluții pentru călătoriile în străinătate ar fi o altă necunoscută. Marea Britanie, cu multitudinea sa de baze de date care se bat cap în cap, se confruntă cu probleme similare. Rămâne de văzut dacă statele pot face aceste “pașapoarte” functionabile la timp, pentru a fi utile în accelerarea deschiderii economiei. Dar lucrurile se complică. Estonia – unde dorința politică pentru o guvernare electronică a fost pregnantă – este o altă țară care a construit o platformă de schimb de date pentru birourile sale guvernamentale; software-ul său de interoperabilitate X-Road a fost implementat în mai multe țări, deși nu la aceeași scară ca și în Estonia însăși! În Rusia, tehnologia guvernamentală este suficient de avansată pentru ca serviciul fiscal să vadă un istoric al achizițiilor de carduri ale unui cetățean – și asta permite oficialilor corupți să vândă cantități mari de date cu caracter personal pe piața neagră. Și în China, datele cardurilor pot fi folosite împotriva cetățenilor „necredibili”, care sunt suspectați că ar folosi sistemul de credite sociale și medicale fraudulos.
Ce ar putea face guvernele și companiile BigTech
Cu toate acestea, argumentele privind confidențialitatea datelor nu justifică întârzierea tehnologică. Orice guvern poate oferi cetățenilor un compromis clar: în schimbul anumitor date private pe care intenționează să le utilizeze în anumite moduri, un cetățean are acces la anumite servicii online. Companiile Big Tech oferă, în esență, un compromis similar și serviciile lor sunt suficient de atractive încât sute de milioane de oameni renunță la datele lor confidentiale. Guvernele ar putea îmbunătăți practicile firmelor de tehnologie, cerând mai multă transparență din partea acestora. De asemenea, acește firme se pot asigura că părțile terțe sau chiar agențiile guvernamentale ar trebui să obțină consimțământul cetățeanului-beneficiar al serviciului oferit pentru fiecare încercare de a accesa anumite tipuri de date. Pretutindeni în lume, populatia a arătat multă încredere în guverne în timpul pandemiei. A respectat reguli extrem de restrictive, renunțând la mai multe libertăți decât s-a crezut posibil în timp de pace. Liderii politici ar trebui să folosească această încredere pentru a remedia criza datelor ce agravează consecințele pandemiei.