Pe perioada stării de urgență, în spitalele din România au fost internați circa 5.000 de pacienți Covid, din care 695 au murit. Când a fost vorba de stimulente de risc pentru personalul medical care a intrat în contact cu bolnavii Covid sau suspecți de Covid, s-a ajuns la un număr uriaș. Astfel teoretic, 18,4 cadre medicale au îngrijit un singur bolnav Covid. Pentru că UE a încurajat plata pentru personalul medical, suma totală decontată a ajuns la peste 232 de milioane de lei.
Legea 82/2020 a introdus acel stimulent de risc de 2.500 de lei pentru cadrele medicale aflate în contact cu bolnavii Covid doar pe perioada stării de urgență. În cele două luni, prin spitale au trecut doar 5.000 de pacienți, din care au rămas în viață 4.305. Dar, pentru acești pacienți, s-au înscris pe lista de stimulente de risc 92.853 de angajați ai spitalelor și medici de familie. Asta dacă împărțim suma de 232.133.350 de lei, decontată din fonduri europene pentru stimulentele de risc. Cei 2.500 de lei ar fi trebuit dați o singură dată pentru un angajat, și în multe județe așa s-a întâmplat. Însă au fost și localități în care personalul medical a primit 5.000 de lei, pentru cele două luni ale stării de urgență. Sigur că s-au comis foarte multe ilegalități, în care oameni care nu aveau nicio legătură cu secțiile Covid au primit stimulente, ilegalități sesizate și de Curtea de Conturi. Banii ar fi trebuit dați înapoi, dar se pare că a existat o intervenție legislativă care a grațiat aceste fapte. Și, totuși, pentru ce era nevoie de aceste stimulente, în condițiile în care și medicii, și asistentele aveau deja salarii foarte mari, la care se mai adăugau și sporurile?! Mai ales că oamenii își făceau, pur și simplu, meseria, nimic în plus. Din contră, în perioada stării de urgență, spitalele au fost închise și dedicate exclusiv pacienților Covid, astfel că ne-am trezit că 65.000 de medici, 150.000 de asistente medicale și 75.000 de infirmiere și brancardieri îngrijeau 5.000 de bolnavi Covid.
La început au fost 32.000
În primul contract de finanțare din fonduri europene, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a cerut stimulente de risc de 5.000 de lei pentru 32.000 de persoane, deși este clar că nu toate acele persoane avuseseră contact cu bolnavii Covid permanent, timp de două luni, cît a durat starea de urgență. Mai mult, nici nu aveau de unde să ia atâția bolnavi, pentru că la începutul pandemiei numărul de infectări a fost foarte redus. Prin proiect urmau să se ramburseze cheltuielile efectuate cu plata stimulentelor de risc în cuantum de 2.500 lei brut pe lună, care au fost acordate pe perioada stării de urgență pentru personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar, inclusiv personalul de specialitate din structurile paraclinice medico-sanitare şi personalul paramedical, implicat direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea şi tratamentul pacienților infectați cu SARS CoV-2. Valoarea totală a proiectului era, la 2 noiembrie 2021, de 162.981.478,53 lei, din care 137.613.963,39 lei reprezinta finanțarea nerambursabilă acordată de Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea București Ilfov, restul fiind contribuția Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
S-a găsit o finanțare mai avantajoasă
Pentru că a găsit o axă de finanțare mai avantajoasă, în care finanțarea europeană era de 100% din sumele acordate pentru stimulentele de risc, CNAS a schimbat contractual de finanțare și a cerut o sumă de 232.133.350 lei. Acesta înseamnă 92.853 de cadre medicale cu un stimulent de risc de 2.500 de lei sau 46.426, cu 5.000 de lei. Și într-un caz și în celălalt, numărul celor care au primit stimulente de risc este extrem de mare raportat la numărul mic de bolnavi din starea de urgență. Că tot vorbim de bani, de la începutul pandemiei și până în prezent, cadrele medicale care îngrijesc pacienți Covid primesc, pe lângă salariu, sporuri de risc de 85%, ceea ce le dublează, efectiv, veniturile.