AcasăCORONAVIRUSCOVID-19. Risc de mortalitate crescut corelat cu lipsa vitaminei D. Care sunt...

COVID-19. Risc de mortalitate crescut corelat cu lipsa vitaminei D. Care sunt valorile optime de vitamina D în organism

COVID-19. Risc de mortalitate crescut corelat cu lipsa vitaminei D. Care sunt valorile optime de vitamina D în organismCOVID-19. Risc de mortalitate crescut corelat cu lipsa vitaminei D. Care sunt valorile optime de vitamina D în organism (sursa foto: minuneanaturii.ro)

De o perioadă însemnată de timp se discută zilnic despre problemele cauzate de SARS-CoV-2, despre tulpinile nou apărute, despre vaccinarea anti-COVID, dar și despre restricțiile impuse în încercarea de a limita răspândirea temutului virus.

Pe lângă vaccinare, văzută ca parte a luptei împotriva SARS-CoV-2, s-a vorbit despre rolul sistemului imunitar în fața noului coronavirus, ca, de altfel, în fața oricărui alt virus.

Apar discuțiile despre un stil de viață în care nu se acordă atenția cuvenită alimentației sănătoase, mișcării fizice, dar mai ales plimbărilor în aer liber. Și în contextul în care tot mai mulți oameni nu ajung să petreacă suficient timp în aer liber, sub razele soarelui, apar deficiențe de vitamina D. Iar lipsa acestei vitamine în organism reduce protecția în fața infecțiilor.

La ce concluzie s-a ajuns

Un nivel foarte scăzut al valorilor vitaminei D3 a fost corelat cu cazurile de mortalitate în cazul bătrânilor și al persoanelor cu comorbidități.

La momentul actual, o masă convingătoare de dovezi experimentale indică faptul că vitamina D3 activată joacă un rol fundamental în reglarea sistemului imunitar atât înnăscut, cât și adaptativ. Receptorii intracelulari ai vitaminei D3 sunt prezenți în aproape toate tipurile de celule implicate în răspunsul imun uman, cum ar fi monocite/macrofage, celule T, celule B, celule natural killer (NK) și celule dendritice (DC). Legarea receptorilor implică formarea „elementului de răspuns la vitamina D3”, reglând un număr mare de gene țintă implicate în răspunsul imun, potrivit ncbi.nlm.nih.gov.

Conform sursei citate, un studiu a avut în vedere corelația dintre nivelurile de vitamina D ca marker al apărării imune a pacientului și al rezistenței împotriva COVID-19 și, probabil, a altor infecții respiratorii. A comparat și a îmbinat datele din două seturi de date complet diferite. Iar rezultatul a întărit ipoteza că o consecință fatală pe fondul infecției cu COVID-19, în afară de alți factori de risc, depinde puternic de nivelul vitaminei D în cazul unui pacient.

Mai mult, potrivit aceleiași surse, regresiile matematice au sugerat că pragul inferior pentru nivelurile sănătoase de vitamina D ar trebui să se situeze la aproximativ 125 nmol/L sau 50 ng/mL 25(OH)D3, ceea ce ar salva majoritatea vieților, reducând impactul chiar și pentru pacienții cu diverse comorbidități.

Ministerul Sănătății, precizări despre deficitul/insuficiența vitaminei D

Într-un document disponibil pe site-ul Ministerului Sănătății, se fac precizări cu privire la deficitul vitaminei D din organism.

Iată ce se precizează:

„Valorile subnormale ale vitaminei D serice sunt extrem de frecvent întâlnite în populația europeană în acest moment, inclusiv în populația României. în acest context, a fost demarat recent Programul Național pentru testarea 25 HO vitaminei D serice.

În contextul pandemiei COVID-19, există numeroase discuții cu privire la posibilitatea prevenirii infecțiilor respiratorii acute prin suplimentarea cu preparate de vitamina D. Conform unei metaanalize recente, administrarea vitaminei D la persoane cu nivele normale nu influențează semnificativ riscul de infecție respiratorie. Administrarea de doze zilnice săptămânale poate avea efect benefic la cei care au valori scăzute anterior, iar administrarea unor doze mari, unice (bolus) nu s-a dovedit benefică nici la aceste categorii.

În consecință, recomandarea de suplimentare cu doze zilnice sau săptămânale de vitamină D ramâne în continuare pentru persoanele cu insuficiență/deficit (îin cazul cărora există date pentru posibile efecte favorabile extrascheletale) iar pentru identificarea facilă a acestora se pot accesa categoriile de risc/protocol al PNVD (programul național de vitamină D). Astfel se pot administra doze profilactice pe baza apartenenței la o categorie de risc fără a expune pacientul la un risc suplimentar prin doze excesive de vitamină D”.

Cifre importante

Pe de altă parte, un alt document disponibil pe site-ul ms.ro – VEZI INTEGRAL AICI, și anume un ghid pentru evaluarea statusului vitaminei D la adulți, aduce informații extrem de utile.

Iată-le:

Sursele de vitamină D din hrană sunt: peștele gras, uleiul de ficat de pește (cod) – dar in cantități mari există riscul intoxicării cu vitamina A, ciupercile, gălbenușul de ou și ficatul (conțin în mod natural vitamina D), dar și produsele îmbogățite artificial cu vitamina D (cerealele pentru mic dejun, sucul de portocale, laptele formulă etc).

Sursa principală de vitamina D este însă pielea, sinteza vitaminei D la nivelul tegumentelor fiind dependentă de o serie de factori geografici (latitudine, anotimp, gradul de însorire și de poluare) și personali (timpul petrecut în aer liber, vârstă, compoziție corporală, gradul de pigmentare pielii, factori genetici).

În funcție de sursă, vitamina D (calciferolul) se găsește sub formă de ergocalciferol (vitamina D2) – sintetizat predominant în plante sub acțiunea luminii UV și colecalciferol (vitamina D3) – sintetizat la nivelul pielii (în stratul profund al epidermei și în derm)
Vitamina D obținută din expunerea la soare, alimente și suplimente este ulterior supusă la două reacții de hidroxilare în organism pentru activare. Prima are loc în ficat și transformă vitamina D în 25-hidroxivitamina D [25 (OH) D], cunoscută și sub denumirea de calcidiol. A doua apare în primul rând în rinichi și formează 1,25-dihidroxivitamina D [1,25 (OH) 2D] activă biologic, cunoscută și sub denumirea de calcitriol [1].

Rolul vitaminei D în organism. Vitamina D activă promovează absorbția calciului din intestin și menține concentrații serice adecvate de calciu și fosfat pentru a permite mineralizarea normală a osului și pentru a preveni tetanica hipocalcemică. Este, de asemenea, necesar pentru creșterea și remodelarea oaselor. În absența unor nivele adecvate de vitamina D, apar deformări osoase cu alterarea creșterii și dezvoltării scheletale la copii (rahitismul carențial) sau scaderea gradului de mineralizare osoasă cu dureri și fragilitatea acestora la adulți (osteomalacie). Prin creșterea reactivă a parathormonului endogen, deficitul de vitamină D duce la hiperparatiroidism secundar cu creșterea rezorbției osoase care contribuie la osteoporoză.

În afara efectelor osoase, vitamina D are și alte roluri în organism, incluzând modularea creșterii celulare, funcția neuromusculară, modularea imunității și reducerea inflamației [1,3,4]. Multe gene care codifică proteinele care reglează proliferarea, diferențierea și apoptoza celulelor sunt modulate în parte de vitamina D [1]. Multe celule au receptori ai vitaminei D, iar unele convertesc 25 (OH) D la 1,25 (OH) 2D.

Evaluarea status-ului vitaminei D. Concentrația serică de 25 (OH) D este cel mai bun indicator al statutului vitaminei D. Aceasta reflectă rezerva de vitamina D ce include atât pe cea produsă pe cale cutanată cât și pe cea obținută din alimente și suplimente [1] și are un timp de înjumătățire plasmatică de circa 15 zile [5]. 25 (OH) D serică funcționează ca un marker al rezervei de vitamina D și, intr-o măsură semnificativă servesc și ca biomarker al efectului (adică în ceea ce privește starea de sănătate sau rezultatele) [1]. Nivelurile serice 25 (OH) D nu indică cantitatea de vitamină D stocată în țesuturile corpului.

Spre deosebire de 25 (OH) D, 1,25 (OH) 2D circulant nu este, în general, un bun indicator al stării vitaminei D deoarece are un timp de înjumătățire scurt de 15 ore și concentrațiile serice sunt strict reglementate de hormonul paratiroidian, și fosfat [5]. Nivelurile de 1,25 (OH) 2D nu scad, de obicei, până când deficitul de vitamina D nu este sever [2,6].

Valorile anormale ale 25 (HO) D serice nu sunt unanim recunoscute dar sunt luate ca referință valorile care sunt asociate cu absența stimulării rezorbției osoase sub efectul creșterii PTH. Pe baza analizei datelor privind necesarul de vitamina D, un comitet al Institutului de Medicină a concluzionat că persoanele prezintă risc de deficit de vitamină D la concentrații serice de 25 (OH) D <30 nmol / L (<12 ng / ml). Unele sunt potențial expuse riscului de inadecvare la niveluri cuprinse între 30-50 nmol / L (12-20 ng / ml).

Practic, toți oamenii sunt suficienți la niveluri ≥50 nmol / L (≥20 ng / ml); comisia a declarat că 50 nmol / L este nivelul serului 25 (OH) D care acoperă necesitățile a 97,5% din populație. Concentrațiile plasmatice> 125 nmol / L (> 50 ng / ml) sunt asociate cu efecte adverse potențiale.

Ghidul Societatii Endocrine din SUA face referire la limita de 30 ng/ml a 25 HO vitaminei D serice peste care nici un subiect nu are semne clinice de osteomalacie.

Rezumând, nivelul de 20 ng/ml este sugerat de ambele ghiduri ca fiind un nivel peste care majoritatea covarsitoare (99% conform Institutului de Medicina respectiv 92% conform Societatii Endocrine din SUA) au nivele suficiente de vitamina D. Nivelul sub 10 ng/ml corespunde unui deficit sever cu probabilitate mare de afectare semnificativă a absorbtiei calciului, dar si asociere cu mortalitate crescută de orice cauză.”

author avatar
Andrei Coman