În urmă cu trei ani, Covid-19 a zguduit lumea. Pandemia nu s-a încheiat.
Iar cercetătorii estimează că este de așteptat să apară și alte epidemii.
Se va termina coșmarul?
„Nu am ajuns încă acolo”, a avertizat Organizația Mondială a Sănătății la începutul lunii decembrie. Dacă cel puțin 90% din populația lumii are o formă de imunitate, „lacunele în materie de supraveghere, testare, secvențiere și vaccinare continuă să creeze condițiile ideale pentru apariția unei noi variante îngrijorătoare care ar putea provoca o mortalitate semnificativă”.
OMS este cea care declară sfârșitul unei pandemii. „Este întotdeauna un moment extrem de important, deseori supus controverselor”, a declarat microbiologul Philippe Sansonetti în cadrul unei conferințe organizate miercuri la Institutul Pasteur, afirmând că organizația nu este pregătită să „sune sfârșitul pandemiei”.
Experții anticipează o transformare treptată a pandemiei într-un virus endemic, care va continua să circule și să provoace reapariții regulate ale bolii, relatează AFP. Cum este cazul astăzi cu rujeola sau gripa sezonieră.
Putem eradica maladia?
Puțin probabil. Epidemia de SARS (Sindromul respirator acut sever), care a izbucnit la nivel mondial în 2003 și a ucis aproape 800 de persoane, a fost limitată prin măsuri de izolare și carantină.
Un virus, cel al variolei, a fost deja declarat „eradicat” în 1980, datorită unei campanii de vaccinare a OMS.
Dar acest scenariu rămâne extrem de rar. „Pentru a eradica un virus, boala trebuie să fie vizibilă din punct de vedere clinic şi să existe un vaccin foarte eficient, care să ofere protecţie pe viaţă. Covid-19 bifează toate căsuţele greşite”, a subliniat Sansonetti.
Unii dintre purtătorii Covid sunt asimptomatici, ceea ce afectează măsurile de izolare. Şi, spre deosebire de variolă, virusul se transmite la animale şi ar putea continua să circule în rândul acestora şi să reinfecteze oamenii.Vaccinurile oferă o bună protecţie împotriva formelor grave ale bolii, dar slabă în faţa reinfectării.
Care sunt principalele riscuri în viitor?
Pentru Etienne Simon-Loriere, director al unității de genomică evolutivă a virusurilor ARN de la Institutul Pasteur, „virusul este lăsat să circule mult prea mult în prezent”: de fiecare dată când infectează o persoană, pot apărea mutații care sunt susceptibile de a-l face să evolueze în forme mai mult sau mai puțin grave.
În plus, ar putea apărea şi alte virusuri respiratorii: de la apariţia SARS, MERS şi SARS-CoV2, „am găsit o duzină bună de coronavirusuri la lilieci, care ar putea infecta oamenii”, a menţionat Arnaud Fontanet, specialist în maladii emergente la Institutul Pasteur.
Aproximativ 60%-70% din bolile emergente sunt de origine zoonotică, adică se transmit în mod natural de la animalele vertebrate la om și invers.
Prin ocuparea unor suprafețe din ce în ce mai mari de pe glob, prin călătorii și prin intensificarea interacțiunilor cu animalele, oamenii contribuie la perturbarea ecosistemului și la transmiterea de virusuri.