În perioada noiembrie 2020 și ianuarie 2021 lumea a început să observe evoluții ale coronavirusului. Variantele engleză, indiană, sud-africană și braziliană sunt secvențiate în mod special și îngrijorează autoritățile sanitare: mai contagioase, mai letale, făcând vaccinurile mai puțin eficiente.
Fiecare are propriile sale caracteristici, dar de fiecare dată observația este aceeași: sunt mai periculoase decât tulpina originală.
Alpha a provocat în special un nou val în Europa și a devastat Regatul Unit din cauza contagiozității sale mai mari, înainte ca varianta indiană, redenumită Delta, să facă același lucru încă câteva săptămâni. De atunci, nicio altă variantă nu a apărut în mod vizibil. De ce această absență?
Cum se formează o variantă de virus
Covid-19 este un virus ARN, mult mai predispus la mutații decât virusul ADN. Coronavirusul riscă să mute de fiecare dată când este transmis. Când mutațiile sunt mari și provoacă o schimbare majoră a virusului, aceasta se numește o variantă.
„Mutațiile nu sunt atât de rare, dar pentru a fi o variantă emergentă, o mutație trebuie să aducă ceva mai mult: fie că este vorba de puterea sa patogenă, transmisibilitatea sau capacitatea de a infecta celulele”, explică Anne Senequier, medic și director al Observatorului de Sănătate Publică din Franța.
În contextul coronavirusului, acest avantaj evolutiv se reduce adesea la o contagiozitate mai mare. Conform unor studii, varianta Delta este cu 60% mai transmisibilă decât varianta Alpha, ea însăși cu 50 până la 74% mai transmisibilă decât tulpina originală a Covid-19. Pe măsură ce varianta Alpha a contaminat din ce în ce mai mult, tulpina originală s-a difuzat din ce în ce mai puțin, până la punctul de a fi înlocuită.
Suntem protejați de hegemonia Delta?
Paradoxal, spune Senequier, “hipercontagiozitatea Delta poate să ne protejeze de alte variante, deoarece niciuna nu reușeste să se transmită suficient în fața ei și să se impună.
Franța poate ilustra această teorie. La sfârșitul lunii mai, țara avea 85% variantă Alpha, 6% variantă Beta (sud-africană), cifră stabilă de luni de zile, restul fiind ocupat de tulpina originală și varianta Delta.
Un studiu realizat de Public Health pe 13 octombrie arată acum că aproapte 100% din testele din Franța sunt ale variantei Delta. Desigur, varianta Alpha a fost înlocuită așa cum era de așteptat, dar și Beta.
“Pentru a apărea și a domina, o nouă variantă Covid trebuie să fie cel puțin la fel de transmisibilă ca cele vechi, ceea ce nu este atât de simplu împotriva Delta”, conchide Anne Senequier.
Vaccinarea în masă, posibilă explicație
Vaccinul reduce șansele virusului să mute și să transmită. Comparativ cu decembrie 2020, când vaccinurile nu existau, 48,2% din populație a primit prima doză și 36,5% este vaccinată complet.
La sfârșitul anului trecut au existat 750.000 de cazuri noi de coronavirus pe zi în medie în lume, față de 410.000 în prezent și cu mai multe teste decât la acea vreme. Virusul circulă mai puțin, ceea ce poate explica și absența variantelor.
Cu toate acestea, medicii avertizează că există pericolul apariției unei variante mult mai rezistentă la vaccinuri, dar acesta ar fi rezultatul unei proaste organizări a campaniilor de inoculare, mai ales în țările sărace, contribuind în timp la circulația Covid-19.
Astfel, continentul african este vaccinat la mai puțin de 10% din populația sa de 1,3 miliarde. Un potențial cuib de variante, care ar putea reveni în cazul unei inerții la nivel global.