În ciuda pandemiei, lumea nu poate amâna măsurile urgente împotriva încălzirii globale și distrugerii naturii, care amenință sănătatea umană, au avertizat pricipalele reviste medicale ale planetei.
„Sănătatea este deja modificată de creșterea temperaturii globale și de distrugerea naturii”, scriu editorii a aproximativ douăzeci de reviste de prestigiu, inclusiv „Lancet”, „British Medical Journal” sau „National Medical Journal of India”. Cu o creștere de aproximativ 1,1 grade Celsius începând cu era preindustrială, consecințele asupra sănătății sunt deja semnificative.
„Temperaturile mai ridicate au condus la o creștere a deshidratării și a problemelor renale, a tumorilor maligne ale pielii, a infecțiilor tropicale, a problemelor mentale, a complicațiilor sarcinii, a alergiilor și a mortalității, inclusiv cardiovasculare și pulmonare”, subliniază acest editorial publicat în 220 de reviste medicale. Ca să nu mai vorbim de declinul producției agricole care încetinește eforturile împotriva malnutriției.
Și aceste consecințe, care îi lovesc și mai tare pe cei mai vulnerabili (minorități, copii, comunitățile cele mai sărace etc), “sunt doar începutul”.
O încălzire la + 1,5 ° C, un prag care ar putea fi atins în jurul anului 2030, și pierderea continuă a biodiversității „riscă să provoace daune catastrofale și ireversibile mediului și sănătății”.
„În ciuda îngrijorării legitime pentru Covid-19, nu putem aștepta ca pandemia să se termine pentru a reduce rapid emisiile de gaze cu efect de seră”, precizează autorii acestui apel, cu două luni înainte de conferința climatică a ONU de la Glasgow.
Nu există vaccin împotriva crizei climatice
„Riscurile schimbărilor climatice le-ar putea eclipsa pe cele ale oricărei boli. Pandemia Covid-19 se va încheia, dar nu există vaccin împotriva crizei climatice „, a declarat șeful Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, menționând că” fiecare măsură luată pentru a limita emisiile și încălzirea ne aduce mai aproape de un mediu mai sănătos.
Referindu-se la sumele „fără precedent” cheltuite în timpul pandemiei, jurnalele medicale solicită astfel o creștere masivă a finanțării pentru protecția planetei și evidențiază efectele pozitive în cascadă.
„O calitate mai bună a aerului, singură, ar oferi îmbunătățiri ale sănătății care compensează cu ușurință costul global al reducerii emisiilor”, spun autorii.
Dincolo de bani, ei pledează pentru o „schimbare fundamentală în modul în care societățile și economiile noastre sunt organizate”: revizuirea sistemelor de transport, orașelor, producției și distribuției de alimente, piețelor financiare și sistemelor de sănătate.
„2021 trebuie să fie anul în care planeta noastră schimbă cursul: sănătatea tuturor depinde de aceasta”, a insistat Fiona Godlee, redactor-șef al BMJ, coautor al editorialului.
