Protocolul tratamentului Covid din România este aproape neschimbat de la începutul pandemiei. Deși medicii văd că lucrurile nu funcționează, Ministerul Sănătății rămâne fixat pe aceeași schemă. Și asta în timp ce statele europene au schimbat deja terapiile Covid, renunțând la ineficientul remdesivir și trecând la terapia cu anticorpi monoclonali.
Singura modificare a protocolului Covid din țară a survenit la începutul lunii decembrie, când s-a introdus recomandarea de a nu se mai utiliza Kaletra în tratamentul noului coronavirus. O modificare care nu a ajuns însă în spitalele Covid, unde Kaletra este administrată într-o veselie, inclusiv la copii cu vârste de 3 ani. O prevedere controversată din protocolul românesc de tratament Covid este însă interdicția de a administra antibiotice, pe motiv că infecțiile asociate Covid ar constitui o raritate.
În Franța, însă, potrivit medicului Cristian Socolov, care profesează de 10 ani în această țară, antibioterapia în Covid este obligatorie. Acesta susține că pneumopatia interstițială, deși e provocată de un virus, merge rapid, 99%, către suprainfectare microbiană, indicând antibiotice precum Augmentin, Zinat, Azitromicină sau Claritromicină. În spitalele Covid din România, antibioticul administrat de regulă este Cefortul și acesta dat doar atunci când starea pacientului s-a agravat. ”Antibioticele nu se utilizează în tratamentul Covid-19, ele se prescriu rareori, deoarece coinfecțiile cu SARS-CoV-2 sunt rare – se administrează antibiotic doar dacă se demonstrează o infecție bacteriană concomitentă sau supraadăugată. Alegerea antibioticelor pentru situațiile rare de infecție bacteriană concomitentă sau supraadăugată trebuie să țină cont de eficiență și de riscurile de dismicrobisme: infecții cu Clostridium dificile, selectarea de tulpini bacteriene rezistente la antibiotice. Pentru infecții asociate asistenței medicale care apar în timpul îngrijirii pacienților cu Covid-19 este important să fie decis tratamentul și în raport cu circulația bacteriană în respectivul spital”, se arată în protocolul tratamentului Covid din 3 decembrie 2020.
Franța a trecut masiv la anticorpii monoclonali
În Franța singurele tratamente Covid care se mai aplică acum sunt paracetamolul pentru cazuri ușoare, dexametazona, oxigenoterapia și anticorpii monoclonali în cazuri medii și grave. Agenția Națională a Medicamentului din această țara a aprobat deja de luna trecută generalizarea tratamentului cu anticorpi monoclonali, atât bamlanivimab/etesevimab, cât și casirivimab/imdevimab, cu prețuri per tratament cuprinse între 1.060 euro și 1.270 euro. Remedesivirul, medicamentul vedetă în România al cărui preț este de peste 2.000 de euro, nu mai este folosit aproape în nicio țară europeană. În luna noiembrie a anului trecut, Organizația Mondială a Sănătății s-a pronunțat în defavoarea acestui medicament, susținând că nu au existat dovezi care să arate că Remdesivirul reduce mortalitatea Covid sau formele severe ale bolii. Totodată, zincul și vitamina C, prescrise în România de aproape toți medicii și administrate în spitalele Covid, au fost considerate de către oficialitățile franceze ineficace împotriva Covid-19.
Portiță pentru medicamentul anti-HIV
Recomandările din protocolul Covid românesc în ce privește antiviralele cuprind patru medicamente. Remdesivirul, care oricum nu se găsește și se administrează doar în cazuri foarte grave, Umifenovirul și Favipiravirul, cu eficiență dovedită, dar total absente din spitale, și hidroxiclorochina, la care s-a renunțat de mult timp. Grav este faptul că antiviralul folosit în tratamentul HIV, Kaletra, care are efecte adverse devastatoare, este lăsat și el în protocolul Covid, ca alternativă pentru medici, fapt care face posibilă folosirea medicamentului în spitale. ”În prezent, considerăm că lopinavir/ritonavir (Kaletra), prin profilul de siguranță redus, nu mai poate fi recomandat în tratamentul Covid-19. În mod excepțional, acest medicament mai poate fi luat în discuție pentru categorii restrânse de pacienți la care administrarea oricărui alt antiviral nu este posibilă, de preferat în cadrul unor studii clinice, recomandare similară celei a Societății Americane de Patologie Infecțioasă”, se mai precizează în protocolul pentru tratamentul Covid în România.