Organizația Mondială a Sănătății a decis luni să mențină nivelul maxim de alertă Covid19, la trei ani după ce a declarat maladia o urgență de sănătate publică la nivel internațional.
Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, a urmat astfel recomandările Comitetului de urgenţă privind reglementările în domeniul sanitar la nivel internaţional referitoare la Ccovid-19, reunit vineri la nivel de experţi pentru a 14-a oară şi care şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la riscul reprezentat în continuare de noul coronavirus.
Mai harnic, Ghebreyesus anunţase deja că, în opinia sa, este prematură ridicarea celui mai înalt nivel de alertă privind pandemia.
Se pune întrebarea la ce mai slujește un nivel maxim de alertă, dat fiind faptul că majoritatea guvernelor lumii și-au expus strategiile în fața crizei sanitare- bune sau rele.
Dar OMS a anunțat că pandemia se află probabil într-un „punct de tranziţie” şi are în continuare nevoie de o gestionare atentă pentru „atenuarea potenţialelor consecinţe negative”. Tranziție înspre ce? Mister.
Peste 6,8 milioane de persoane şi-au pierdut viaţa de la izbucnirea, în urmă cu trei ani, a pandemiei de Covid-19, care a afectat toate ţările de pe glob, devastând comunităţi şi economii.
Cu toate acestea, au apărut vaccinuri și tratamente iar comunitatea medicală nu mai este la început de drum – a gestionat această criză cu mari sacrificii.
Ce deranjează este faptul că același Ghebreyesus declară că “speră” la ridicarea urgenţei de sănătate publică în acest an, în condiţiile în care accesul la instrumente eficiente împotriva virusului poate fi îmbunătăţit la nivel global.
Cu alte cuvinte, OMS poate ridica sau menține alerta după considerente proprii. Cu excepția Chinei, spitalizările și decesele sunt reduse. La ce ar fi bună menținerea unei stări de panică și tensiune?