Bani aruncați. Guvernul cumpără cantități masive de seruri anti- Covid pentru copii

Guvernul a rămas setat pe strategia lui Florin Cîțu, din noiembrie 2021, care prevedea pentru acest an vaccinarea anti-Covid a 20% dintre cei aproape 1,4 milioane de copii cu vârste între 5 și 11 ani. Reticența față de injectarea copiilor se manifestă în toată lumea, nu numai în România, astfel că, până în acest moment, doar circa 7.200 au fost vaccinați. Cu toate acestea, în țară au sosit deja 330.000 de doze, plătite cu bani grei, care vor sfârși aruncate sau donate altor țări.

Comanda fermă pentru 120 milioane de doze de vaccin anti-Covid este o bombă cu ceas care poate exploda în orice moment. Chiar dacă Ministerul Sănătății a aruncat pisica în curtea Comisiei Europene, cu o Ursula von der Leyen direct interesată în aceste achiziții, numărul de doze a fost stabilit la București.

Ca să justifice cantitatea aberantă de seruri anti-Covid, pentru care românii plătesc peste un miliard de euro, Cîțu a băgat o strategie, în noiembrie anul trecut, prin care vaccina, pe hârtie și de mai multe ori, întreaga populație născută și nenăscută a României. Eșecul întregii campanii de vaccinare s-a văzut clar, astfel că, din zecile de milioane de doze cumpărate, s-au utilizat până acum doar 16,5 milioane. Dozele rămase au fost făcute cadou cui a vrut și cui nu a vrut, singurii păcăliți să le cumpere fiind danezii, într-un moment de rătăcire, probabil.

Noua campanie abjectă, prin care se dorește injectarea copiilor cu vârste între 5 și 11 ani, care manifestă simptome de răceală banală sau sunt asimptomatici după infectarea cu noul coronavirus, acoperă, de fapt, obligația țării de a comanda vaccinuri, în baza contractelor secrete încheiate cu producătorii. Astfel, în decurs de o lună, Guvernul a primit 330.000 de doze pediatrice de la Pfizer, în condițiile în care doar 7.200 de părinți au decis, cu un grad ridicat de inconștiență, după părerea mea, să-și injecteze copiii. Și nu vă gândiți că este vreo aglomerație la centrele de vaccinare dedicate copiilor, pentru că trendul este de vreo sută de micuți înțepați pe zi la nivel național, un trend în scădere și el, bineînțeles.

Un mesaj estompat

Îndemnul lui Valeriu Gheorghiță pentru vaccinarea copiilor nu a subliniat deloc faptul că doar micuții imunocompromiși sau grav bolnavi ar trebui, să zicem, să se injecteze. Toate comunicările oficiale expun niște date incerte și deformate din punct de vedere al statisticii medicale venite din SUA, care vorbesc despre 100 de decese la copii fără să se specifice că numărul este raportat la zeci de milioane de infectări și că, cel mai probabil, acei copii sufereau de boli incurabile.

În ce privește informațiile emise de Ministerul Sănătății referitoare la întrebările despre vaccinarea anti-Covid a copiilor cu vârste între 5 și 11 ani, acestea au fost postate pe site și cam atât. Răspunsurile ”științifice” sunt semnate de un prof. dr. de la Departamentul de Pediatrie al UMF București și un medic de la Institutul ”Matei Balș. Conform acestora, copiii care prezintă comorbidități (boli cronice respiratorii, renale, hepatice, cardiace, malignități, boli inflamatorii intestinale, imunodepresie de diferite cauze) sunt mai expuși riscului de a dezvolta forme severe de Covid-19 după infecția cu virusul SARS CoV-2 în comparație cu copiii sănătoși.

”Vaccinarea oprește transmiterea virusului”

Potrivit explicațiilor oferite părinților de către Ministerul Sănătății, prin cei doi medici semnatari ai documentului, vaccinarea copiilor împotriva Covid-19 asigură protecție față de transmiterea în comunitate, apariția de noi variante și închiderea școlilor. ”Vaccinarea le-ar putea oferi copiilor oportunități sporite de a petrece în siguranță timpul cu prietenii și familia extinsă, reluarea activităților sociale și extrașcolare și socializarea în siguranță. Impactul negativ al întreruperii școlii a fost foarte mare în timpul pandemiei de Covid-19. Prin vaccinarea copiilor cu vârstele cuprinse între 5 și 11 ani, aceștia pot fi protejați și de efectele indirecte ale pandemiei Covid-19, anii de formare din copilăria timpurie fiind esențiali pentru dezvoltarea rapidă cognitivă, socială, fizică și emoțională a copilului”, susține Ministerul Sănătății.