Vindecarea bolnavilor Covid nu a fost o prioritate pentru Guvernul CîțuCa în orice alt domeniu, Guvernul României s-a mișcat extrem de greu, chiar și când a fost vorba de salvarea vieții oamenilor. Anticorpii monoclonali, achiziționați în cantități cel puțin egale cu ineficientul și extrem de costisitorul remdesivir, ar fi pus capăt pandemiei. În schimb, medicamentul a ajuns recent în țară, în cantități infime, bineînțeles, doar pentru că altora li s-a făcut milă de noi.
Anticorpii monoclonali fac efectiv minuni în tratamentul bolnavilor Covid, administrat în primele 7 zile de boală. Guvernul știe asta, așa cum știu toate țările nu numai din Europa, ci și din întreaga lume. În schimb, în spitale se trimite doar remdesivir, care, spun medicii, nu are niciun efect notabil. Deși au fost consemnați în protocolul de tratament Covid, anticorpii monoclonali nu au ajuns la bolnavii Covid, decât la cei câțiva norocoși care au participat la un studiu clinic.
Probabil că nici acum Guvernul nu s-ar fi sinchisit să vorbească public despre acest medicament, dacă italienilor și sârbilor nu li s-ar fi făcut milă de noi, salvându-ne 5.000 de vieți. De ce Guvernul Cîțu nu s-a sinchisit să cumpere anticorpi monoclonali putem doar să presupunem. În schimb, o certitudine este faptul că nu era necesară autorizația Agenției Europene a Medicamentului, așa cum au insinuat guvernanții.
”Anticorpii antivirali monoclonali mimează anticorpii naturali generați de sistemul imun împotriva coronavirusului. Ei sunt medicamente foarte naturale și, prin urmare, sigure. Anticorpii rămân în fluxul sanguin o anumită perioadă de timp, având ca efect nu doar vindecarea unei infecții existente, ci și realizarea unei protecții împotriva unei eventuale infectări. Ei au cea mai mare eficacitate în stadiile timpurii ale infecției și sunt administrați prin injecție.
Țările pot achiziționa anticorpii monoclonali pe baza autorizațiilor naționale de utilizare în regim de urgență”, arăta Comisia Europeană.
Obligat să cumpere
După episodul cu donația de anticorpi monoclonali din Lombardia, pe care Guvernul l-a crezut singular, iată că Serbia, o țară mică și din afara Uniunii Europene, ne-a trimis și ea acest tratament, într-o cantitate mai mare decât italienii. Abia după gestul sârbilor Guvernul s-a sinchisit, în 25 octombrie, și a făcut un anunț scurt că va începe să achiziționeze anticorpi monoclonali. ”Ministerul Sănătății a semnat contractul subsecvent cu firma producătoare pentru livrarea a 10.000 de doze de anticorpi monoclonali, în baza acordului- cadru SANTE/2020/C3/091 încheiat între Comisia Europeană și firma producătoare. Medicamentele, care vor sosi săptămâna viitoare, vor fi distribuite imediat unităților sanitare pentru a fi administrate pacienților cu Covid-19 în primele zile de la debutul simptomatologiei”, se preciza într-un comunicat al Ministerului Sănătății.
Cum s-au împărțit medicamentele
Cele 6.000 de fiole de anticorpi monoclonali, donate de Serbia, care ajung pentru 3.000 de pacienți, au fost împărțite după criterii cel puțin obscure. Astfel, cele mai multe fiole din acest tratament au primit Bucureștiul – 1.670, urmat de Timișoara – 590 și de Constanța – 440 de fiole de anticorpi monoclonali. În comparație, județul Prahova, cu o populație dublă față de a Timișoarei și cu o incidență a cazurilor mai mare, a primit doar 270 de fiole. În rest, media de anticorpi monoclonali repartizați în județe a fost de circa 140, adică 70 de bolnavi Covid salvați. De altfel, chiar și dr. Şerban Bubenek, managerul Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare din Bucureşti, spunea zilele trecute că tratamentul cu anticorpi monoclonali nu va fi într-un număr atât de mare încât să se poată lua de la colţul străzii şi să se poată administra fără supraveghere medicală. Semn că medicamentele bune, care vindecă, nu sunt pentru muritorii de rând.
