AcasăRecomandariRezistenta siriana, condusa de o FEMEIE!

Rezistenta siriana, condusa de o FEMEIE!

Am ajuns la hai sa-i zicem Mustafa. Desi, cred, chiar asa il cheama. Cerberul turc de la punctul de frontiera cu Siria. Cel care iti da drumul sau nu pe „drumul matasii”, fasia care te duce dincolo, in zona de razboi.

Si care pe mine trebuia sa ma duca in Tabara Atma, subiectul meu principal.  Cumparasem un plasoi de dulciuri, biscuiti, bomboane, checulete, ciocolatele, tot ce putea sa aduca zambetul pe fata unui copil.

Raifah Sammie, femeia care conduce Rezistenta siriana

„Go back Romania!”

Dar, ce sa vezi?! Cand Mustafa mi-a vazut pasaportul, dintr-o data am simtit ca i se pune pata. Bine, agitat era el de fel, ca era multa lume la punctul de granita. Toti treceau, numai de mine prinsese drag Mustafa. Ca de ce am venit? Ii spun ca am facut campanie  pentru Tabara Atma. Ei, as! Flutura pasaportul, de parca voia sa scuture Romania din el. Dupa ce s-a invartit nu spun ca ce, pentru ca tot romanul stie, a gasit motivul suprem pentru care nu ma lasa sa intru:„You are not doctor! Go back Romania! Go back!” „Go back”, ai? Doamne, cate i-am spus! Pe romaneste.

Copii bolnavi de lepra

M-am asezat in masina, langa plasoiul cu dulciuri, in care ciocolatelele deja se topeau, si am facut singurul lucru care mi-era la indemana: am plans. Dupa care am impartit dulciurile la doua spitale, ca si acolo erau copii necajiti. Ca sa-mi treaca supararea, insotitorii mei mi-au facut o propunere pe care n-am inteles-o la inceput, fiind cu capsa pusa. Nu vreau eu sa ma duc acasa la o femeie?  Care face parte din Rezistenta? OK! Asa am ajuns acasa la Raifah Sammie, originara din Idleb. Statea in fata unui laptop, cu doua telefoane langa ea si era foarte concentrata la ceea ce facea. Baiatul ei, student in anul cinci la Medicina, un tanar extrem de binecrescut, a facut o cafea. Din aia cum se bea acolo, mica, tare de ti se face parul maciuca, si fara zahar.

Femeile s-au organizat pentru a face rost de medicamente pentru febra tifoida si lepra

„Romania friend Bashar”

Prin intermediul baiatului, care vorbea engleza, Raifah m-a chestionat un pic. Dar binevoitoare. Nu mai voiam sa aud nimic de genul „Romania-Russia”. Ii spun asta. Ea zambeste. „Romania friend Bashar”, zice ea pe scurtatura. Aoleu! Asta e mai rea ca prima „sintagma”, in mediul Rezistentei siriene. N-am ce sa zic, pentru ca la noi inca este ambasadorul regimului. Raifah imi zambeste. Sunt oricum binevenita in casa ei. Si n-aveti de unde sa stiti cat este un sirian de ospitalier decat atunci cand treceti pragul casei lui. Daca ai mancat cu el stand pe covor, de pe tava rotunda plina cu tot ce are mai bun, daca ai luat din mana lui bucata de paine, pe care o rupe cu gesturi ritualice, nimic nu mai poate strica acea prietenie. Raifah imi povesteste cu modestie, cu un firesc nefiresc, cum a intemeiat Rezistenta. „De la inceputul revolutiei din Tunisia am intrat in legatura cu activistii digitali, apoi cu cei din Egipt. Ei m-au invatat ce sa fac, cum sa organizez grupuri de protest, retele de rezistenta impotriva regimului. Mi-am facut propria retea. Eram singura femeie la inceput.” Raifah nu s-a marginit sa actioneze digital. Grupul ei „a coborat in strada”, a trecut la actiuni concrete. Si asta intr-o tara in care Securitatea are metode criminale de a inabusi revolutia. A facut de toate. A strans fonduri pentru rebeli si le-a dus la destinatie, protejata de faptul ca e femeie si nu era permis sa fie atinsa, perchezitionata. A ajutat la scoaterea din tara a unor activisti care erau cautati de Securitate. A procurat medicamente, a aranjat sa fie tratati raniti, sa nu ajunga in spitalele in care Securitatea facea razie. A organizat canale de distribuire a alimentelor in zonele cele mai defavorizate, considerate de armata lui Bashar „cuiburi de teroristi”. Pana a fost si ea luata la ochi de Securitate, mai ales ca un frate era lider in Armata Siriana Libera din Idleb. A trebuit sa fuga din tara, dar nu s-a dus departe. E in Antakya si de aici lucreaza cu miscarea Haraer Sourya (Femeile Siriene Libere) pe Facebook, majoritatea acestora fiind in interiorul tarii.

„In Siria este nevoie de democratie!”

Raifah lucreaza si cu UNHCR pentru documentarea cazurilor de viol comise de soldatii din armata lui Bashar al-Assad in Homs si Idleb. Tinere cu varste intre 13 si 15 ani au ramas insarcinate in urma acestor violuri si sunt internate in spitale din Turcia si Liban. Tot ea a organizat femeile siriene din afara tarii pentru a duce ajutoare in taberele de refugiati, in spitalele de campanie, din tara si de la frontiera. De urgenta, se ocupa cu procurarea medicamentelor pentru cazurile de lepra si febra tifoida, aparute in anumite regiuni. Raifah s-a gandit si la viitorul Siriei fara Bashar. A infiintat organizatia „I AM SHE”, care sprijina rolul femeii in toate aspectele vietii, politic, social, economic. „Este nevoie de democratie. Pentru asta s-a pornit revolutia, la asta trebuie sa se ajunga!”, subliniaza Raifah telul suprem al revolutionarilor sirieni.

author avatar
Adina Mutar
1.533 afisari
Zenville

Ultimele știri

proger