Construcția monumentalului Palat al Bursei din București, popular cunoscut în epocă drept Palatul Camerei de Comerciu, a început în primăvara anului 1908, mai precis în luna mai, piatra de temelie fiind pusă de Principele Ferdinand şi de Principesa Maria, viitorii monarhi ai României, artizanii Marii Uniri de la 1918.
De bunul mers al șantierul s-a ocupat arhitectul Toma Dobrescu, iar pentru realizarea clădirii a fost angajată, tot prin concurs, antrepriza condusă de Domenico Costa și Luigi Forabosco. La întocmirea planului clădirii, concepute în stil neoclasic francez, cu pilaștri și coloane în stil corintic, arhitectul șef Ștefan Burcuș a fost ajutat de confratele I.G. Mayer și de inginerul Gogu Constantinescu, acesta din urmă axându-se exclusiv pe planul care viza structura de rezistență. Acoperișul a intrat în grija lui Alexandru Dimitriu, iar sculpturile exterioare au fost lucrate de Emil Wilhelm Becker, apropiat al Casei Regale.
Costurile operațiunilor de zidire, finisare și dotare ale clădirii s-au ridicat la peste 1,8 milioane de lei aur. Inaugurarea edificiului a avut loc cu mare pompă, în mai 1911, de astă dată în prezența Regelui Carol I, acesta urând Camerei de Comerț și Industrie din Capitală „să fie pildă neclintită, iar munca ei pe câmpul economic, de-a pururea inspirată de interesul general al țării, să fie spornică și rodnică”. Trecuseră deja 42 de ani de existenţă a Camerei de Comerț, trei de la demararea lucrărilor, iar instituția avea în sfârșit un local propriu, pe măsura năzuințelor sale. Ulterior, Palatul Bursei avea să adăpostească și unele entități bancare (Banca Poporului, Banca Franco-Română, Banca Ardeleană, Banca Centrală Cooperativă, Banca Comercială Italiană-Română), dar și unități instituționale (Ministerul de Justiție, Ministerul Cooperației, Institutul de Științe Comunale).
Material realizat în cadrul „București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic
