În decembrie 1937, atunci Octavian Goga a fost numit prim-ministru (penultimul premier interbelic), „Poetul pătimirii noastre” era însurat cu marea lui iubire, artista lirică Veturia Murășanu, privighetoarea Ardealului, despre care gurile rele susțin că ar fi fost agentă a Celui de-al Treilea Reich.
În prealabil, vreme de 14 ani, Goga traversase un alt mariaj, mai mult sau mai puțin fericit, cu Hortensia Cosma, fiica bancherului Partenie Cosma din Sibiu, șeful Băncii Albina. Primul său naș de cununie a fost scriitorul Alexandru Vlahuță, unul dintre puținii contemporani pe care bardul ardelean („Avea un dispreț olimpian pentru oameni, răsfățat de toți, putea să-și permită această izolare în propria-i personalitate” / Victor Eftimiu) i-a iubit și respectat în viață, aceleași sentimente purtând și pentru I.L. Caragiale.
Așadar, în 1937, Goga și cea de-a doua soție a acestuia se mută în casă nouă. Membru în Consiliul Dirigent după Marea Unire, apoi ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice, ajuns în 1937 prim-ministru al României (Eftimiu povestea că, odată, Goga i-a mărturist că o ghicitoare i-a prezis că va ajunge președintele Republicii), marele poet transilvănean va rezista în fruntea guvernului doar 44 de zile. Apoi, odată cu prăbușirea sa politică, și sănătatea acestuia se va șubrezi. Goga preferă să se întoarcă pe valea Crişului, la Ciucea, în vreme ce soția acestuia, privighetoarea Veturia, continuă să locuiască în casa ultracentrală și ultramodernă de lângă Parcul Ioanid. Cei 1.200 de metri pătrați ai vilei, dispuși pe cinci nivele, reprezintă una dintre creațiile de excepție din portofoliul arhitectului Horia Creangă. Puțini știu că Horia Creangă – mort în vara anului 1943, la Viena – a fost nepotul marelui prozator humuleștean Ion Creangă. Reprezenant de seamă al modernismului în arhitectura autohtonă, Horia Creangă s-a gândit, atunci când a desenat planurile vilei lui Goga, „la o clădire simplă și elegantă în ciuda dimensiunilor impresionante, dominată de fațade drepte și de spații vitrate extrem de generoase. Modernismul este prezent în arhitectura și echiparea construcției”. În premieră pentru vremurile în care a fost ridicată, casa cu 15 camere beneficia de planșee din beton armat, făcând-o nu doar modernă, ci și trainică. Vila, care posedă și o frumoasă gradină de peste 400 metri pătraţi, a fost rând pe rând ambasadă/consulat, clădire de birouri, centru de evenimente, centru social, clinică medicală, reședință bifamilială, reședință unifamilială.
Material realizat în cadrul „București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic
