În Centrul Vechi, unul dintre cele mai animate locuri din București, istoria își arată forța făcând abstracție de cafenelele și restaurantele cu muzica dată la maximum, de fluxul mare de oameni care tranzitează zilnic zona. Monumentalitatea clădirilor din Centrul Istoric nu are cum să te lase indiferent câtă vreme îți ridici privirea în căutare de comori arhitecturale sau de noi și noi tezaure ale cunoașterii.
În Palatul Vechi al Băncii Naționale a României, impunătoarea clădire care veghează Centrul Istoric, se află Muzeul BNR. Este la a doua viață, dacă putem spune așa. Prima dată a fost organizat începând cu 1933, iar prima expoziţie a avut loc în iulie 1943. Colecţia a fost apoi mutată şi redeschisă, în 1949, în blocul Rosenthal de pe Calea Victoriei. În toamna anului 1952 se amenajează spaţiul de la parterul imobilului pentru a adăposti întreaga colecţie, dar prețioasele piese sunt cedate Academiei Române făcându-se, astfel, loc Ministerului Finanțelor. La 3 mai 1997, Muzeul Băncii Naționale, cu sediul în Palatul Vechi al BNR, este reinaugurat. De atunci, reprezintă un martor important al istoriei uneia dintre cele mai prestigioase instituții a României, dar și unul dintre reperele vieții culturale.
Elementul central al muzeului este fosta sală a ghișeelor sau Sala de Marmură, acesta fiind spațiul cel mai amplu al clădirii. Configuraţia sa generală respectă tiparul epocii: în secolul al XIX-lea, clădirile băncilor importante din Europa au preluat imaginea specifică burselor şi băncilor secolelor XVI – XVII din Anvers, Amsterdam şi Londra. Practic, de aici pornește incursiunea în fascinanta lume a banilor, cu expoziția “Istoria Circulației Monetare în România”, organizată în două mari teme: Istoria circulației monetare în România și Istoria leului. Pe lângă arhitectura impresionantă, unicitatea spațiului este dată și de casele de bani încastrate în pilaştrii sălii. Acum, acestea sunt utilizate ca vitrine de expunere.
O altă expoziție ce suscită interesul vizitatorilor este istoria monedei naționale: neliniștitul leu. Aici aflăm că leul a devenit moneda națională a României în 1867, iar din 1880 banca centrală a primit privilegiul exclusiv de a emite aceste bancnote. Așadar, „Istoria leului” prezintă seria completă de monede emise de statul român, începând cu anul 1867 și până la denominarea leului din anul 2005, precum și principalele tipuri de bancnote. Incursiunea în lumea bancnotelor românești pornește de la monedele divizionare din bronz de 1, 2, 5 și 10 bani, cele din argint de 50 bani, 1 leu și 2 lei, dar și „polii” din aur ai lui Carol I. 
Apoi aflăm că în timpul Primului Război Mondial moneda metalică dispare aproape complet din cauza inflației, dar și a tendinţei populației de a pune deoparte monedele din argint, considerate mai sigure. Atunci, BNR pune în circulație bancnote cu valori nominale mici (1, 2 și 5 lei). 
Și evenimentele din decembrie 1989 sunt marcate de Banca Națională, prima emisiune de bancnote fiind lansată în ianuarie 1991 și dedicată lui Constantin Brâncuși. În anii de după Revoluție în mâinile românilor ajung, prin intermediul banilor, și alte figuri proeminente precum Grigore Antipa, Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Nicolae Iorga, George Enescu, Nicolae Grigorescu, Aurel Vlaicu, I. L. Caragiale. Din punctul de vedere al multor vizitatori cea mai interesantă expoziție este considerată a fi Expoziția “tezAur” (o să vedeți că cei mai mulți dintre aceștia ar sta fascinați minute în șir la secțiunea dedicată aurului ). Este cea mai nouă secțiune a expunerii permanente a muzeului, amenajată într-un spațiu securizat, cu ușă de tezaur. Concret vorbind, Muzeul Băncii Naționale a României este singurul loc din România unde poți admira lingouri autentice din aur, dar și multe monede din aur. Nu vă lăsați, însă, orbiți de strălucirea aurului pentru că turul Muzeului BNR este plin de surprize, una dintre acestea fiind operele de artă plastică pe care le găzduiește fastuoasa Sală a Consiliului de Administraţie, tablouri rare și foarte valoroase precum “La secerat” sau “Rodica”, de Nicolae Grigorescu ori cele două picturi alegorice ale lui G. D. Mirea: Mercur şi Prometeu. Cercetați cu privirea fiecare perimetru și o să vă bucurați de o somptuozitate greu de descris în cuvinte.
Material realizat în cadrul “DESTINATION: BUCHAREST” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic
