„Am iubit si am fost iubita. Am creat non-stop. M-am bucurat de recunoastere, uneori, si am avut parte de marginalizari, frecvent, chiar si in zilele noastre. Dar toate astea apartin echilibrului vietii!”, se descria, in urma cu 8 ani, scriitoarea Nina Cassian, poeta si prozatoare de exceptie.
Nascuta Renne Annie, (27 noiembrie 1924, Galati), intr-o familie de origine evreiasca, „muza lui Ion Barbu” a fost mai intai descoperita de Tudor Arghezi care, in 1940, dupa ce a citit un caiet de versuri semnate Nina Cassian, a dat verdictul : talent incontestabil. De atunci, pe tot parcursul vietii sale, Nina Cassian a uimit, a uluit pe toata lumea, a contrariat si a imbogatit, deopotriva, lumea literara. Criticul literar Alex Stefanescu spunea, in Romania Literara, ca Nina Cassian s-a simtit atrasa si de alte domenii artistice: desen, muzica, actorie. Se simte atrasa de miscarea comunista, dar „tovarasii” o antipatizeaza, considerand-o orgolioasa si dominatoare (Alex Stefanescu, Romania literara). In 1944 devine studenta a Facultatii de Litere si Filosofie, pe care o abandoneaza insa dupa un an. Prima sa poezie publicata in ziarul „Romania libera“ in 1945, „Am fost un poet decadent“, a socat prin stil. Dar poetei ii placea sa socheze, sa intrige. Primul volum, „La scara 1/1“, aparut in1948, a fost atacat vehement de catre criticii de partid, fiind considerat un exemplu de „poezie decadenta“. „Speriata si cumintita ca scriitoare, dupa campania vehementa indreptata impotriva ei“, incepe sa publice volume de versuri realist-socialiste, dand dovada de o surprinzatoare obedienta fata de autoritati. Scrie, in acelasi timp, incantatoare carti pentru copii, in cuprinsul carora isi poate manifesta spiritul ludic, fara teama de fi denuntata ca „decadenta”. „Nina Cassian este cea mai atragatoare femeie urata din cate s-au afirmat in literatura romana. Eugen Barbu, malitios, i-a comparat infatisarea cu aceea a lui Dante. Poeta insasi si-a facut un portret terifiant, de o violenta expresivitate, studiindu-se in oglinda cu o luciditate dusa pana la cruzime, manifestare paradoxala a nesatiosului ei narcisism <„Mi-e dat acest obraz triunghiular, ciudat,/ aceasta capatana de zahar sau aceasta/ figura pentru prora vapoarelor-pirat/ si parul lung, lunar, pe teasta.” (Autoportret, din Disciplina harfei)>. Dumnezeu a inzestrat-o pe poeta, in compensatie, cu o inteligenta sclipitoare, cu multiple aptitudini (pentru literatura, muzica, desen), cu spirit ludic. Ea a folosit toate aceste daruri ca mijloace de seductie, care s-au dovedit irezistibile. I-a cucerit pe barbati, pe copii, si chiar pe femei. Exista pana si cazuri de antisemiti care s-au declarat invinsi de farmecul ei”- Alex Stefanescu. In 1985, Nina Cassian este invitata in America ca „visiting professor”, in cadrul unei burse Soros, pentru a sustine un curs la New York University. Dupa numai o luna, dupa moartea prietenului ei Gheorghe Ursu, care detinea un jurnal ce continea cateva poezii satira la adresa regimului comunist scrise de ea, Nina Cassian decisa sa ramana in America. Securitatea a confiscat toate bunurile ce-i apartineau, iar cartile i-au fost interzise si retrase din biblioteci, pana la caderea regimului comunist. „Seducatoarea literaturii romanesti” moare in aprilie 2014, la New York.
Material realizat in cadrul „Bucuresti-Centenar” – Program Cultural derulat de Primaria Municipiului Bucuresti prin Administratia Monumentelor si Patrimoniului Turistic
