Intalnim deseori amendamentul ca Unirea tuturor romanilor, decisa in urma „Adunarii Nationale” de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, a fost facuta de norod, de tarani si de muncitori, nicidecum de politicieni. Partial adevarat, insa nu pot fi eliminate din ecuatia importantului moment rotitele intelectuale transilvanene, care au pus in miscare si apoi desavarsit procesul de autodeterminare. Una dintre aceste rotite, cu rol decisiv in elaborarea documentelor ideologice si organizarea „Adunarii Nationale”, a fost avocatul aradean Ioan Suciu. Nascut in 1862, intr-un sat de pe Dealurile Lipovei, Sistarovat, din care a pornit un alt fruntas al miscarii nationale din Banat (Sever Bocu, mort in inchisorile comuniste), Ioan Suciu isi va incepe lupta pentru apararea idealului romanesc de Unificare undeva spre sfarsitul Secolului al XIX-lea cand, in calitate de avocat, reprezinta un grup de tineri patrioti din Curtici, judecati de autoritati pentru un mars de protest in care au strigat „Traiasca Natiunea Romana”. In legislatura 1906-1910, doctorul in drept Ioan Suciu, membru al „Partidului National Roman”, este ales sa reprezinte interesele populatiei din Ineu in Dieta maghiara. La Budapesta intra in cercurile unioniste, strangand alaturi de Vasile Goldis – prieten inca din copilarie – randurile politicienilor ardeleni manati de acelasi deziderat. Fondeaza, impreuna cu Teodor Mihali, Vasile Lucaciu, Alexandru Vaida-Voevod, Iuliu Maniu, Aurel Vlad, Stefan Cicio Pop si Vasile Goldis, ziarul „Romanul”, faimosul organ de presa al Partidului National Roman. In 12 octombrie 1918, Suciu se afla in casa patriotului Aurel Lazar din Oradea in care, intrunit in mod exceptional, „Comitetul Executiv” al PNR elaboreaza faimoasa „Declaratie de autodeterminare a romanilor din Imperiul habsburgic”, proclamatie citita cateva zile mai tarziu, in plenul Parlamentului de la Budapesta, de catre deputatul Vaida-Voievod. La Alba Iulia, pe 1 Decembrie, Ioan Suciu este ales in „Consiliul Dirigent”, primind resortul „Organizarii si Pregatirii Constituantei”, ocazie cu care, printre altele, pune bazele unui corp de voluntari, premergatorul Regimentului 86 infanterie, menit sa se ingrijeasca de siguranta teritoriului romanesc revenit la matca. Cateva luni dupa Adunarea de la Alba Iulia, Suciu demisioneza din Consiliul Dirigent, devenind presedintele Consiliului Superior desemnat sa implementeze legea agrara in Transilvania.
Material realizat in cadrul „Bucuresti-Centenar” – Program Cultural derulat de Primaria Municipiului Bucuresti prin Administratia Monumentelor si Patrimoniului Turistic
