Schimbările climatice i-au determinat pe agricultorii români să se reorienteze. Oamenii cultivă mai puţini pepeni şi s-au îndreptat către curmale, kiwi, goji şi fistic.
Soiurile s-au adaptat perfect temperaturilor de la noi.
Culturi mediteraneene pe câmpurile României
Iernile blânde, primăverile cu temperaturi ridicate, verile fierbinți și toamnele secetoase au determinat mulți fermieri să exploreze culturi mediteraneene ca alternative viabile la cele tradiționale.
„Noi urmărim schimbările climatice pentru că suntem foarte expuși în zona aceasta și ne pregătim să facem față. Una dintre măsurile pe care le-am luat a fost să găsim specii potrivite condițiilor climatice actuale și viitoare.
Temperaturile ridicate din iarna aceasta, mult peste media lunară multianuală, au pornit vegetația culturilor cu 9-24 de zile mai devreme, foarte multe. Din experiența noastră, am dovedit că se pot face curmale, kiwi, kaki și fistic la Dăbuleni. Chiar și măslinul vegetează aici, înflorește, leagă, dar încă nu a dat fructe“, explică Diaconu, directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni.
În Belciugatele, județul Călărași, o familie cultivă kiwi în ghiveci, iar în Topoloveni, județul Argeș, doi soți cresc un clementin, scrie stiripesurse.ro. Aceste inițiative reflectă o adaptare la nivel micro, indicând o tendință care ar putea deveni mai răspândită pe măsură ce schimbările climatice se intensifică.
Apa din haznale, folosită în agricultură
Comisia Europeană a elaborat noi specificații tehnice în managementul riscului privitor la reutilizarea apei din canalizare pentru irigațiile în agricultură.
Apa recuperată este considerată însă periculoasă pentru sănătate, necesitând măsuri de protecție pentru lucrătorii aflați în apropierea sistemelor de irigații sau pentru protecția așezărilor umane.
Printre riscurile identificate se numără agenții patogeni, care cauzează focare de boli cu transmitere hidrică la oameni și animale.