Paradoxul României: recoltele bune nu ajută economia

Recoltele muncite în acest an de către fermierii români nu vor ajuta foarte mult economia autohtonă, pentru că mare parte din materia primă pleacă la export, iar bugetul pierde din această cauză miliarde de euro, avertizează preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu.

“Recoltele bune din acest an agricol vor aduce la bugetul statului român venituri directe din taxe de peste un miliard de euro. Aici este vorba doar de sumele rezultate direct, din achitarea taxelor pe producţie, taxele pe materiile prime. Însă, aceste materii susţin industria alimentară şi alte industrii conexe care generează taxe din forţa de muncă, taxe de mediu, impozite pe profituri. Bugetul public al României pierde alte miliarde de euro din faptul că mari cantităţi sunt exportate ca materie primă. Dacă s-ar folosi în zootehnie jumătate din grâul şi porumbul exportat, numărul de animale s-ar dubla, iar deficitul comercial s-ar diminua”, a precizat Botănoiu.

Producția record hrănește  țările arabe și africane

Producţia de cereale a României pentru 2021 este estimată la 28 de milioane de tone. La această producţie bună s-a adăugat şi creşterea preţurilor materiilor prime, însă în paralel cu aceasta au crescut şi costurile inputurilor. “Nu trebuie uitat faptul că preţul îngrăşămintelor pe bază de azot a crescut de la 900 lei/tona în 2020 la peste 4.000 lei/tonă în 2021”, menționează șeful AFR.

“Din păcate, recoltele nu vor ajuta foarte mult economia autohtonă, pentru că mare parte din materia prima agricolă este exportată. Se aşteaptă ca România să  exporte până la mijlocul anului viitor 5,5 milioane de tone de grâu, din care 4,5 milioane de tone ar putea fi exportate în state din afara Uniunii Europene, în special în statele africane sau arabe, 4 milioane de tone de porumb, peste 2 milioane de tone de floarea soarelui şi 1,5 milioane de tone de orz”.

Unde sunt programele agricole?

“Au lipsit cu desăvârșire”, subliniază Botănoiu și denunță „lipsa de dialog a conducerii Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale(MADR) cu producătorii, procesatorii, cu lanţul întreg de la producţie până la consumator”.

Concret, lipsa programelor care să ducă la adăugare de valoare produselor procesate duce la pierderea a peste 2,5 miliarde de euro numai în cazul florii soarelui (diferenţa de preţ dintre vânzarea unei tone de materie primă şi a unei tone de ulei) fără a lua în calcul veniturile provenite din zona de industrie conexă: de procesare, activitatea furnizorilor de produse necesare procesării, activitatea producătorilor de mase plastice, logistica şi distribuţia uleiurilor, distribuţia şi suportul acordat industriei cărnii prin vânzarea de şrot etc.

“Practic se exportă subvențiile”

„Materiile prime ar trebui să nu mai fie exportate, pentru că practic se exportă subvenţiile, ele să rămână pe piaţa internă şi să acopere necesarul de consum al românilor. Ar trebui însă exportate produsele procesate, întrucât aceste produse finite sunt mai scumpe şi deci purtătoare de taxe mai mari decât materia primă. Cu 4 milioane de tone de grâu şi porumb, care reprezintă jumătate din cantitatea ce merge la export, România ar putea hrăni alte patru milioane de bovine. Astfel, România şi-ar putea îmbunătăţi balanţa comercială negativă când vine vorba de comerţul cu produse lactate sau carne de vită”, a adăugat preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România.

Potrivit comunicatelor Institutului de Statistică, deficitul comercial legat de produse lactate şi carne de vită este la aproximativ 600 de milioane de euro.